Remarques sur les verbes Vene et Tene
/ Venire et Tenere
Traduzzione in talianu da Fabriziu
Dimmi quantu tù mi teni è micca quantu tù mi veni. : Dimmi quanto tieni a me e non quanto ti piaccio.
| Vene | |
|---|---|
| Petru vene anch'ellu. | Viene anche Pietro. |
| S'avessi i soldi, mi ne venerìa à passammi una quindecina di ghjorni. | Se avessi i soldi, verrei a trascorrere [in vacanza] una quindicina di giorni. |
| St'ètima chì vene = a settimana / sittimana chì vene. | La settimana che viene = La settimana prossima |
| Hè vinutu à more. | È venuto a mancare = È mancato. |
| Vengu à circà a mo vittura. | Vengo a cercare la mia auto. |
| À chì pò vene, ch'ellu venga ! | Chi può venire, venga ! |
| Li vinerà male à ùn andacci. | Gli verrà male a non andarci. |
| Ùn mi vene di nunda. | Non è niente/nessuno per me |
| Vene bè à dì ... | È facile dire... |
| Fà u passa è u vene. | |
| U tempu, i soldi li sò vinuti pochi. | Il tempo, i soldi gli sono venuti a mancare. |
| Venga ciò chì venga. | Avvenga quel che deve avvenire = Accada ciò che deve accadere |
| Vene ch'ellu hè partutu ? | Succede che egli è partito ? * |
| Chì vene ch'ellu dice, face, vole ? | |
| Vene vinendu, ùn era nulla. | In fin dei conti, non era nulla. |
| Vènesi menu. | Venire meno = Svenire. |
* Issa frase hè curretta, ma difficiulmente si puderà sentilla o truvalla scritta.
| Tene | |
|---|---|
| Ti tengu cara. | Ti amo. |
| A mamma tene caru u so figliolu. | a mamma ama suoi figli. |
| Tè, m'hà dettu, u pane chè tù m'ai dumandatu / chersu. | Tieni, m'ha detto, il pane che mi hai chiesto. |
| Ùn mi turnava contu à tènela. | Non avevo interesse a tenerla. |
| Tenì, sei ove è u prisuttu. | Tenga, sei uova e il prosciutto. |
| U tengu in manu. | Lo tengo in mano. |
| U ti poi tene. | Te lo puoi tenere. |
| Tene a bocca aperta. | Tenere la bocca aperta. |
| A zucca tene cinque litri. | La borraccia tiene (contiene) cinque litri . |
| Tene à qualchisìa. | Tenerci a qualcuno. |
| Tene à beie, à ride. | Tenerci a bere, a ridere. |
| Hè tinutu capu su. | Si è diretto verso l'alto (in su). |
| Hè tinutu à via di a furesta. | Si è diretto verso la foresta = Ha preso la via della foresta. |
| Ùn s'hè pudutu tene di ... | Non ha potuto evitare di... * |
| I fratelli si tènenu. | I fratelli tengono l'uno all'altro. |
* oppure: "Non si è potuto tenere e [pà esempiu] lo ha insultato"