Tù sì l'àlburu di lume
È ne veni da luntanu
Tù sì lu tonu è lu fiume
È Lesia chì canta pianu
Tù sì l'errante d'amore
Chì camina in la muntagna
Tù sì l'omu chì si more
Quandu fala l'ombra pagna
È quandu a notte ti porta
E voce di Torremorta
È chì u cantu di l'onda
Colla da a terra prufonda.
Tù sì l'àlburu di sognu
Scurticatu da lu ventu
Tù sì ànghjulu o demoniu
A carezza o lu spaventu.
Tù sì gioia o dulore
Ma cun tè mi maravigliu
Sò natu in lu to furore
Mal'cunciliu |
àlburu = àrburu : arbre
[nɛw'ɛ̃ni]
[lud'ɔnu]
-
errante : errant
caminà : cheminer
[l'omu] / [sim'orɛ]
pagnu : dense
[an'ottɛ dib'orta]
e voce = e voci [ɛw'ɔʤɛ]
l'onda : l'onde
[k'olla] / cullà
: monter / [ad'ɛrra] ou [ad'arra]
u sognu : le rêve [(d)iz'ɔɲu]
scurticà : écorcher
-
u spaventu : l'épouvante
[ʤ'oja]
|