Vecu un pratu sott'à lu sole
È tanti panni tesi nantu
Un acellu piglia u so volu
È aghju u mio core frantu.
Culà l'ochji spenti Miola sunnieghja
Culà u mio estru corre è a fideghja
Culà ci s'hè firmata a mio vita.
Vecu un pagliaghju fumichendu
Còmpulu à l'ora di a munta
È a mio mimoria s'accende
Per un pizzacciu di pane untu.
Culà Francesc'Antone zappa l'ortu
Culà vecu ballà e barche in portu
Culà ci s'hè firmata a mio vita.
Vecu una scola è un tavulone
Sentu mughjà mille zitelli
È di babbò tante canzone
Mi danu u fretu à a pella.
Culà Fasgianu trascina duie legne
Culà sentu lu mio paese pienghje
Culà ci s'hè firmata a mio vita.
Vecu una ghjesgia sott'à l'invernu
Dui tizzoni è un casgile
A piaghja cutrata è inferma
Chì aspetta u mese d'Aprile.
Culà sentu u ventu frà i pini
Culà di Roccu sentu u viulinu
Culà ci s'hè firmata a mio vita.
Vecu un chjarasgione fiuritu
È sentu fiscà i pastori
È tanti mumenti felici
L'aghju inchjudati in lu mio core.
Culà vecu a neve per i chjassi
Culà sempre voltenu i mio passi
Culà ci s'hè firmata a mio vita.
|
[b'ɛgu] / u pratu
: le pré / [s'ɔtta] / [luz'ɔlɛ]
i panni (plur.) : les vêtements, le linge
/ tende (p.p. tesu
[t'ɛzu]) : tendre, étendre
vulà : voler (oiseau) / u
volu [uw'ɔlu] : l'envol, le vol
franghjà : écraser, broyer (p.p.
franghjatu = frantu) / infrantu
(adj.) : écrasé, broyé
culà = quallà : là-bas
/ spenghje (p.p. spentu)
: éteindre / sunnià *
[sunni'a] : rêver
estru : ardeur, humeur, caprice / estrosu
: capricieux
firmà : rester
u pagliaghju : la grange, la cabane / fumicà
* : fumer
munghje (p.p. muntu)
: traire / a munghjera : la traite
accende (p.p. accesu [aʧ'ɛzu])
: allumer
un pezzu [p'ettsu]
: un morceau / unghje (p.p. untu)
: oindre
zappà : piocher / l'ortu
[l'ortu] : le potager
a barca : la barque / [p'ortu]
[sk'ola] / u tavulone
: le tableau (salle de classe)
a pelle [ab'ellɛ]
(= a pella) : la peau
a pella = la fourrure
a carne / pelle ghjallinina : la chair de poule
dui/duie : un peu de, quelques / e
legne [ɛl'ɛɲɛ] : le
bois de chauffage
sente (p.p. intesu [int'ɛzu])
: sentir, entendre
pienghje (p.p. pientu)
: pleurer
a ghjesgia [dj'eʒa]
= a chjesa [tj'eza] : l'église
u tizzone : le tison / u
casgile : cave à fromage dans la bergerie
cutrà : geler / u
cotru [ug'odru]
: le verglas / infermu : infirme
u mese d'Aprile [m'ɛzɛ]
: le mois d'avril (!)
-
-
-
u chjarasgiu : le cerisier
fiurisce (p.p. fiuritu)
: fleurir
-
un chjodu [tj'ɔ(d)u]
: un clou / inchjudà : clouer / [k'orɛ]
u chjassu : le sentier
vultà : revenir, retourner, [w'oltɛnu]
-
|