È mi ferma di tè, un surrisu secretu
Chì cerca in lu mio pettu, l'ardente zitellina. È mi ferma
di tè, a chjoma luminosa
Di una stella ascosa, cascata in la matina.
È chì vene à l'incontru di a mio vita.
È mi ferma di tè, cume un ricordu santu
Chì cerca lu so cantu, in la tomba smaritu.
È mi ferma di tè, u ventu chì s'intesta
À spuglià la furesta, à l'auturnu finitu.
È chì vene à l'incontru di a mio vita.
È mi ferma di tè, u fiume maestosu
Chì fala furiosu, à l'assaltu di e piane.
È mi ferma di tè, quella dolce carezza
Chì scacciava a tristezza, di ogni lindumane.
È chì vene à l'incontru di a mio vita.
È mi ferma di tè, quella làcrima amara
Di una zitella cara, chì cerca un destinu.
È mi ferma di tè, quella ferita vechja
Chì ogni tantu si spechja, nantu à lu mio caminu.
È chì vene à ripiglià la mio vita.
|
firmà = fermà : rester / secretu
= sicretu [sigr'edu] : secret
pettu [p'ettu] : poitrine,
coeur (fig.)
chjoma [tj'ɔ̃ma]
: chevelure
ascosu [ask'ɔzu]:
caché (p.p. de asconde : cacher, abriter)
incuntrassi : se rencontrer --> incontru
= rencontre
-
smaritu : disparu (p.p. de smarisce
: disparaître)
-
spuglià : deshabiller, dépouiller
-
maestosu : majestueux
assaltu : assaut
-
scaccià : chasser, ôter
-
amaru : amer
-
feritu : blessé (p.p. de ferisce
: blesser)
spechjà = spichjà : contempler,
refléter (spichjassi = se contempler,
u spechju = le miroir)
u caminu : le chemin
|