A bandera à testa di moru - le drapeau à tête de maure


Texte de Jean Costa - Testu di Ghjuvanni Costa

Una sera di cutrura 1, a ci chjachjeràvamu 2 à u fucone mentre chì mamma facìa arruste una cagulinata di fasgiole (un cagulinu, a sapete forse, hè una fasgiulaghja, o testella, fatta di terra pippa è di caulinu minati inseme). Tuccava à mè à cuntà una fola o un stalvatoghju, è mi vense à mente quella di a testa di Moru.
Rifalemu 3 dunque, principiai 4 in accatizzendu 5 u focu, i tempi scorsi, è, nu st'annata di u mille è quatordeci, bardemu, da luntanu chì piòvenu e batarchjate 6, i Corsi bàttesti cume lioni per caccià fora ssi vindali Sarracini, detti ancu Mori, chì dipoi trecent'anni c'inghjuliàvanu 7. A battaglia hè arrabbiata 8 : da parte è d'altra fàlanu i colpi à treccia di collu è càscanu l'omi cume tòrduli.
Nant'à un cavalione rossu, un capimoru, ricunniscévule 9 cume tale perch'ellu hà in fronte una striscia di seta 10 bianca, pare un diàvule scatinatu 11 chì dà voce à a so ghjente.

(1) a cutrura : gelée (de u cotru [ug'odru] le gel, la glace, le verglas)
(2) chjachjerà : bavarder.
(3) rifalà : redescendre, revenir en arrière.
(4) principià : commencer (je commençai).
(5) accatizzà : attiser (seulement au sens propre).
(6) a batarchjata : sévère coup de bâton.
(7) inghjulià : vexer, blesser, faire injure à.
(8) arrabbiatu : enragé / a rabbia : la rage.
(9) ricunniscévule : reconnaissable.
(10) a seta [az'ɛda] : la soie.
(11) scatinatu : déchaîné / a catena [agad'ɛ̃na] : la chaîne.

Ma un Corsu l'hà rimarcatu : "Quessu, si dece u nostru cumpatriotu, hè meiu è u mi seccu !". A fraiata 1 chì nasce tandu 2 hè di quelle tremende 3 perchi u capimoru ùn hè micca una feminella, è chì u Corsu hè unu di ssi pastori muntagnoli chì ùn temìanu 4 mancu u focu di l'infernu.
È per fine una lanciata sciaccata à mezu pettu hà fattu scavalcà 5 u Moru è l'hà mandatu à vede i so antichi in l'altru mondu. U Corsu allora, caccendu u cultellone, taglia seccu u capu di u so nimicu è u t'infelza 6 à a punta di a so lancia, cum'ellu era d'usu in ssi tempi barbareschi c'ùn c'era ancu bandere per arricoglie 7 i cumbattenti sbandati.
" È cusì, d'appressu à tè, i Corsi averìanu pigliatu più tardi a testa di Moru per fà a so bandera ?" disse Petru chì, alliscendu 8 a ghjatta accusciulata 9 à i so pedi, parìa ch'ellu ùn stessi manc'à sente.
" Micca più tardi, quasi sùbitu. Stà à sente u séguitu è ghjudicarai 10. U nostru paisanu ci tenìa, è a so chjocca 11 di capimoru posta in cima di lancia, è per tènene ancu più contu 12, l'avìa u ghjornu dopu ingutuppata 13 cù un pezzu di a so camisgia. Pare chì verdi sera, mentre chì a lotta era sempre accanita 14, u ventulellu mossu da u levante hà fattu sbattulà 15 a pezza bianca è chì a chjocca mora apparse fantumàtica, suminendu spaventu è parapiglieteni 16 à mez'i Sarracini fughjendu in dirotta. 17

(1) a fraiata : une altercation avec voies de fait / fraià : se jeter sur qqun.
(2) tandu : à ce moment là.
(3) tremendu : redoutable.
(4) teme : craindre.
(5) scavalcà : désarçonner.
(6) infilzà : embrocher.
(7) arricoglie [arrik'oljɛ] : ramasser.
(8) alliscià : caresser.
(9) accusciulissi : s'accroupir.
(10) ghjudicà : juger.
(11) a chjocca [tj'okka] : tête, caboche. Chì chjocca ! il est remarquable ! ou quelle mule !
(12) tènene contu : en tenir compte.
(13) ingutuppà : envelopper.
(14) accanitu : acharné.
(15) sbattulà : battre (produire de mouvements rapides et répétés).
(16) u parapiglia = parapiglieteni (=parapiglia è teni) : le remue-ménage, ici le sauve-qui-peut.
(17) in dirotta = à la dirotta [dir'ɔtta] : en débâcle.

Qualchi tempu dopu, chì a chjocca muresca cumminciava à infracicà 1, un cumpagnu di u nostru eroe ebbe l'ingegnu 2 di riprudùcene i tratti nant'à un pezzu di tela biancu c'ùn steccu di carbone. È cusì nascì a prima bandera cunnusciuta, chì fù quella di a testa mora. "
" Testa di Moru chì mi pare piuttostu testa di negru ; cume a spieghi ? " disse torna Petru. "
" S'ell'hè per i tratti, li fece rimarcà, è forse perchè quelli di i negri sò più caraterrizati ; s'ell'hè per u culore, a sapemu ch'in corsu moru vole dì ancu scuru o neru ; eppò ùn aghju dettu chì a prima volta era stata fatta cù un steccu di carbone ? ..."
Eccu dunque, a leggenda tale ch'ellu a mi cuntò zìu Marcantò, a so ànima sìa in paradisu ! Per u séguitu, in corsu di tempi, è ancu a i ghjorni d'oghje, ssa testa muresca cambia spessu d'espressione secondu chì l'inghjulie 3 matrignesche li tàppinu 4, cù a striscia fruntale, sìa l'ochji, sìa a bocca, sìa l'arechje. Ma sò què l'affari è cose for di leggenda chì, fènduci entre a pulìtica, puverìanu inturbidisce 5 a nostra chjachjarata à veghja. Allora lascemu corre è sbuchjèmuci 6 duie fasgiole, chì sò pronte. È pò avà o Pé, lascia stà un pocu ssa ghatta chì tocca à tè à cuntacci qualcosa ! ...

(1) infracicà : pourrir / fràcicu [fr'aʤigu] = pourri.
(2) l'ingegnu [inʤ'ɛ̃ɲu] : l'esprit inventif, l'ingéniosité.
(3) inghjulia [indj'ulja] : affont, outrage.
(4) tappà = tuppà : boucher / u tappu : le bouchon.
(5) inturbidisce : troubler / tòrbidu [t'ɔrbidu] : trouble.
(6) sbuchjà : éplucher.

Valid HTML 4.01 Strict Valid CSS!