Tiadoru Poli, banditu - Théodore Poli, bandit


Texte de Santu Casanova (L'annu corsu - 1932)

Tiadoru fù elettu 1 rè di a machja da tutti i banditi corsi riuniti in furesta d'Aitoni versu u 20 di u sèculu passatu. Stu munarca curunatu sottu i pini era di Guagnu, paese ospitalieru cù i frusteri è sempre in guerra trà di elli. Nantu sta terra di libertà è di focu, e croce fùnebre per indicà à u passageru duve l'omu era cascatu di malamorte 2 nascìanu da per elle cume i funghi. Sempre per mutivi insignificanti, parechji si facìanu banditi per ùn lascià spenghje a riputazione di fieri.

(1) elettu [el'ettu] : élu (p.p. de eleghje [el'edjɛ] élire).
(2) malamorte : mort violente.

Tiadoru à l'età di vinti anni era toccu cuscrittu 3 è fù chjamatu à rèndesi in Aiacciu per lascià u pilone 4 è mèttesi i calzoni rossi. Avvezzu 5 à sunà di cialamella 6 è à guidà e picurelle sottu à i fai 7 cume Arminia, ricusò di risponde à l'appellu è si tinìa sempre in guardia luntanu da i giandarmi. Questi per pòneli e mani pigliàvanu tutte e pricauzione perchè l'acellu era piriculosu ancu in gabbia 8.

(3) cuscrittu : conscrit.
(4) u pilone : cape en poils de chèvre en usage chez les bergers.
(5) avvezzu à : habitué à.
(6) sunà di cialamela : jouer du chalumeau (instrument de musique).
(7) u faiu : le hêtre.
(8) a gabbia [a g'abbja] : la cage.

Una bella sera, u marisciale è dui giandarmi si rèsenu 9 in casa di u cuscrittu per dumandalli un pocu di furmagliu muntagnolu. Ellu, cù molta grazia, dumandò quantu elli ne vulìanu. "Duie picce" 10, rispose u marisciale. Allora pigliò un spurtellu è si fece falà in cantina pè a caterazza 11. Quand'ellu cullava l'agguantonu 12 à nome di a lege è li strìnsenu 13 e manette à i polsi.

(9) rèndesi : se rendre (aller) : rende se conjugue comme perde.
(10) una piccia : une paire d'objets semblables, superposés ou accolés.
(11) caterazza : trappe.
(12) agguantà : saisir, attraper.
(13) stringhje : serrer.

Mez'ora dopu partìanu per Aiacciu cù u prigiuneru. Dopu trè ghjorni passati in Citadella, l'aria di a calcina è di a marina pisava troppu nantu a chjocca bullente di Tiadoru.

A mane di u quartu ghjornu surtì tranquillamente in cità è pigliò capu sù cume u muvrellu versi i so monti. Strada facendu, s'era pricuratu un fucile carcu à signalina. Quandu a notte cuprìa i monti è le case di Guagnu l'amicu intrìa in paese. Ghjuntu davanti à u prisbiteriu hà vistu u marisciale chì intrìa inde u curatu. U celu era stillatu 14 è un focu illuminava a casa. Dopu un toccamanu trà u difinsore di l'òrdine è quellu di a riligione si sò calati 15 : u marisciale, faccìa a porta chì era spalancata 16 è u prete avìa u davanti versu u caminu 17.

(14) stillatu : étoilé.
(15) calassi : s'asseoir = pusà.
(16) spalancata : grand ouverte.
(17) u caminu : la cheminée.

- Allora l'acellu hè in gabbia ? hà dettu u prete.
- L'avemu assicuratu per sette anni, hà rispostu u marisciale.

Appena prununciate ste parolle, un colpu più forte cà u cannone intrunò u prisbiteriu è tuttu u paese. U marisciale chì avìa ricivutu tutta a carica in pettu 18 ristò seccu nantu a panca. U prete si vultuliàva in terra gridendu 19 : "Aiutu, o paisani, chì sò mortu ! "

(18) in pettu : dans la poitrine.
(19) gridà : crier.

I paisani intrendu in casa videnu u prete cù e mani rosse da u sangue di u marisciale, dicìanu à quellu :
" Ùn vi vergugnate di stà cusì tranquillu davanti à un spettàculu sìmile 20 ?"
" Aiutu, o cristiani, chì sò mortu ! ", gridava u prete.
È l'altru sempre intrèpidu 21 nantu a panca. Allora si resenu contu 22 : u marisciale era mortu è u prete ùn avìa niente 23.

Quì cumencia a carriera sanguinosa di Tiadoru chì tirava à i giandarmi innucenti cume à i tòrduli ! Trenta sei prucessi verbali di morte sò à u Parchettu ginarale di Bastìa, tutti di giandarmi tombi da Tiadoru Poli.

Una notte, à Rusazia, un certu Scialdoriu è Acillone di Guagnu piglionu una giuvanotta per forza davanti a mamma chì si ristò sola in casa à vuciarà a figliola cume morta.

(20) sìmile = sìmule : semblable, pareil.
(21) intrèpidu : froid.
(22) rèndesi contu : se rendre compte.
(23) niente = nunda = nulla : rien.

- Ghjastimà vogliu per sempre à Scialdoriu è Accillone. Ch'ellu sgotti 24 lu so sangue annant'à lu me ziglione 25 !

Duie sere dopu, Acillone passendu per Rusazia, ricivi una fucilata è scappò à more in casa di a donna chì vuciarava a figliola. A voce pùblica accusava à Tiadoru di a morte d'Acillone, ma a virità un s'hè mai sappiuta.

- Chì di cultellu ferisce, di cultellu perisce, dice un pruverbiu antichìssimu.

(24) sguttà : goutter.
(25) ziglione = fucone.

Tiadoru cascò anch'ellu sottu e palle vindittere 26 di i vultisgiadori 27 corsi, in 1831. Ghjuntu un sàbatu sera nantu e rive 28 di u Liamone, chjappu 29 da a puntura 30, si rifugiò in la capanna d'una vèdiva 31 di Guagnu chì passava culà l'imbernu 32 cù e capre.

L'amalatu 33 passò a notte cun forte frebba. A matina, à ghjornu, a donna mandò u so pastore à Coghja per circà u pane racummandènduli d'ùn fà sapè à nimu chì Tiadoru era in capanna. Ma u pastore ch'ùn pudìa stà senza parlà, quand'ellu ghjunse à Coghja, tutti i paisani éranu in ghjesgia ; soli trè vultisgiatori, Colonna, Fornari è Graziani sintìanu a messa sottu à l'olmu chì era in piazza. U pastore chì ùn pudìa più tene u sicretu, s'avicinò à quelli trè penitenti è li dumandò s'ellu c'era niente di novu in Coghja. Quelli intrigati da a dumanda dissenu :
- " Quì, ùn ci hè nulla. È tù sai qualcosa ?
- Eiu sò qualcosa, ma bisogna à tene u sicretu cume mè.
- È chì sai ? Parla.
- U pesciu grossu hè in la reta 34.
- Quale, u pesciu grossu ?
- Tiadoru hà la puntura in la capanna di a me patrona. Sì vo falate u pigliate cume un mazzardu 35."

(26) e palle vindettere : les balles de la vengeance ("droit de le vendetta").
(27) u vultisgiadore : le voltigeur (militaire).
(28) a riva = a ripa = a sponda : la rive.
(29) chjappu : p.p. de chjappà : attraper, saisir.
(30) a puntura : (med.) pneumonie.
(31) vèdiva = vèduva [b'ɛ(d)uwa] : veuve.
(32) imbernu = invernu = inguernu : hiver.
(33) L'amalatu = u malatu (???).
(34) a reta [r'ɛda] : le filet de pêche.
(35) mazzardu : le mulet (poisson).

A pesca essendu grossa è bramata 36, i vultisgiatori partinu di corsa è in tèrmine d'un quartu d'ora inturniàvanu a capanna gridendu :
" Attente Laurelli, attente Colombani, attente Catiglio ! Tutti pronti ! "

Burghellu, u fratellu di Tiadoru, chì era in la machja, sintendu a chjama di Colonna s'alluntanò cridendu chì tutte e brigate fùssinu culà.

Videndu u casu persu, Tiadoru fece l'ùltima tentativa per sorte fora, dopu avè tiratu sopra à Graziani. Questu avìa u bracciu in pezzi ma l'altri dui fècenu focu è u banditu cascò à quattru passi da a capanna cù u so fucile tesu 37 nantu un ghjinochju, in attu di difesa 38.
I vultisgiatori stùpidi 39 ùn sapìanu s'ellu era vivu o mortu.

Una zitella di a patrona guardava u banditu chì ùn si muvìa.
Colonna li disse : ''Vai à vede s'ellu hè mortu.
- Sì vo mi date u filare 40 ch'ellu hà à u collu, ci vò !
- Vai puru chì u ti demu."

(36) bramà : désirer ardemment.
(37) tesu [t'ɛzu]: p.p. de tende : tendre, étendre.
(38) a difesa [div'ɛza] : défense.
(39) stùpidu : surpris, étonné ; stupide.
(40) u filare = fulare = filaru : le foulard (gallicisme).

Quandi a zitella u tuccò, Tiadoru era mortu è un facìa più paura à i vultisgiatori nè à i giandarmi. À u colmu di a cuntintezza, l'eroi 41 di a morte di Tiadoru Poli, chì duvìa risunà in tutta l'Europa, saltàvanu di gioia è vuciaràvanu u mortu à nome di a mugliere :

Stava tutta addulurata
Di Tiadoru la cunsorte
Quandu intese la nuvella
Ch'ell'era feritu à morte.

Oh ! s'eiu ùn era in partu
Aggravata da i dulori
Vulìa sfugà lu me sangue
Contru li vultisgiatori.

(41) l'eroie (pl. l'eroi) : héros.

Par assicurassi ch'ellu ùn fessi focu ancu dopu mortu, i vultisgiatori li scarconu u so fucile eppo'piglionu u mulu di a pastora, attaconu u mortu pè i pedi à croce di l'umbasti, è partinu versi Vicu gridendu à voce rivolta : " Compra stacci 42, ciarnìgliuli 43, ferru, acciaghju, chjodi, stacchette 44 è carne fresca ! "

A nutizia si sparse 45 in tutta a pruvincia è da ogni paese currìanu masci è fèmine, vechji è zitelli. Quandu u curteggiu intrìa in Vicu era scurtata da più di duie mila parsone. Spostu in la ghjesgia di Vicu chì era nantu a strada, u mortu fù cunfidatu à a guardia d'un certu Orsoni, anticu vultisgiatore chì facìa u macellaru in Vicu. Tiadoru, durante u viaghju nantu a mula avìa u capu rottu. Orsoni li saldò 46 a ferita 47 cun erbe parfumate, li lavò tutta a faccia è li fece a strada in fronte chi avia una capillera nera è folta 48.

In la nuttata sei omi armati intrinu in ghjesgia, piglionu u mortu davanti à Orsoni, è un s'hè mai sapiutu duv'ellu fù interratu. Quandu u tribunale ghjunse da Aiacciu in Vicu cù tuttu l'attiragliu, ùn truvonu cà i muri.

(42) u stacciu : tamis.
(43) ciarnìgliuli = cernigliu: crible.
(44) a stacchetta : clou à tête pour chaussures férrées.
(45) spàrghjesi : se répandre.
(46) saldà = sallà : souder.
(47) a ferita : la blessure.
(48) foltu = foltru = zeppu : épais.

Valid HTML 4.01 Strict Valid CSS!