Lèttera à Pierre Bonardi - Lettre à Pierre Bonardi


Lettre de Petti-Rossu - Scrittu da Pettirossu
L'annu corsu - 1934 - p.60
Pour voir le texte dans son écriture originale, vous pouvez télécharger le texte scanné au format jpeg.

Caru parente,
M'hè rincresciutu 1 assai di leghje nant'à « l'Annu Corsu » di 1933 a vostra lèttera à Pierre Leca,: « Adieu à la Corse ». « Adieu » hè una parullaccia 2 : ùn ci videremu mai più ! Speru, chì l'averete scritta cum'ella si dice à un amicu ch'omu hà da vede dop'una stonda.
Ùn credite micca chì cosa si passa in Còrsica mi faccia piacè ; sò dispiaciutu assai di sente ch'in Calvi è ancu in Aiacciu e donne a si passèghjanu in calzunetti è chì a pupulazione corsa ùn prutesti rnancu.
U famosu prugressu hè scalatu 3 in Còrsica cù u trenu, l'auto è l'eletricità. Anticamente s'andava da Bastìa in Aiacciu in dui ghjorni in vittura, dopu in un ghjornu in trenu, dopu in 5 ore in autò ; avà, à corricorri 4 ci si vole ghjunghje in menu di quattr'ore è si strappa omu u collu. Prestu, si spera, in « avion » parteremu à ott'ore da Bastìa, piglieremu u pastizzu in Aiacciu, è vulteremu à fà cullazione in casa nostra. È tandu saremu più felici chè u pastore niulincu chì curava e so' pècure sott'un pilone quandu piuvìa à ribocchi 5, è si manghjava un mezu pane neru cun un tagliolu 6 di casgiu o una sgarba 7 di prisuttu.

(1) rincresce : regretter. Mi rincresce à divvila : je regrette d'avoir à vous le dire.
(2) parullaccia : gros mot, grossièreté.
(3) scalà : débarquer, arriver à l'improviste.
(4) à corricorri : à toute vitesse, à fond de train.
(5) piove à ribocchi [pj'owɛ a riw'ɔki] : pleuvoir à verse.
(6) un tagliolu [talj'olu] : petit morceau de quelque chose que l'on coupe.
(7) una sgarba / sgherba : tranche étroite et allongée.

Dunde vo' pigliate ùn ci hè più chè fùlmini 1 chì còrrenu. Per ssi paesi si canta è si ride è si fàcenu cuncorsi di « belotte ». Ùn si vede quasi più inlocu un campu di granu ; intorn'à i paesi, poc' ortaglia 2, pomi, fasgiole, carbusgi per manghjalli di statina (per invernu ci pènsanu i battelli di « Fraissinet »). Castagne nè ulive ùn si ne coglie più ; sì qualchi giuvanotta si decide à buscassi qualchi spurtellu di castagne, si ne và in guanti è tacchi alti à èmpielu !
A pulìtica è i so' milioni hanu avvigliacchitu 3 parechji Corsi.
A vecu anch'eiu chì ci n'andemu à u prufondu. Ùn si travaglia più, è si manghja è si veste omu megliu chè mai !
Avete ragiò, caru Parente, i Corsi s'imbasterdìscenu, ma micca tutti !
È po' a Natura resta. Ella ùn cambia. U golfu d'Aiacciu è quellu di Portu sò sempre quelli chì vo vidìate anni passati. Monte d'Oru è u Rotondu vi fàcenu sempre scopre quasi tutta l'Ìsula bella cume sempre. E Calanche di Piana è a Spelunca sò sempre à postu. Vizzavona è Aitone hanu sempre e so' belle fureste. Golu fala sempre pè a scala di Santa Regina. U giru di u Capicorsu piace sempre à tutti. I nostr'acelli càntanu sempr'allegri ...
Tutti ssi lochi chì vo' avete cantati cun tantu talentu è tant'emozione v'aspèttanu è vi chjàmanu. È si vo' ùn vulete piantà manc'un ghjornu nè in Bastìa nè in Aiacciu, scappàtevine 4 sùbitu per un misachjolu 5 in Calcatoghju duve u vinu hè sempre bonu è in Bucugnanu duve l'aria è l'acqua sò sempre fresche.

(1) u fùlmine : foudre, éclair.
(2) ortaglia : produit du potager.
(3) avvigliacchì(sce) : aveulir, apeurer.
(4) scappà : s'enfuir, mais una scappata = une brève visite, d'où scappàtevi = venez faire une apparition.
(5) un misachjolu [mizatj'olu] : un petit mois.

A nostra terra hè sempre quella di Sampieru, di Pàoli è di Napulione. È tutti li turisti di stu mondu ùn puderanu cambià u so' anticu nome di Kalliste.
È ùn puderanu cambià per qualchi sèculu i 200 mila Corsi è Corse chì sò sempre onesti è hanu cunservatu l'usi è i custumi 1 antichi.
Cacciate e cità duve i furesteri avvilìscenu 2 qualchi Corsu cù e so' mode è i so' andamenti 3, u restu hè carne sana. Andate duve vi pare da Ersa à Bunifaziu, in Capicorsu, in Nebbiu, in Balagna, in Ghjussani, in Casinca, in Castagniccia, in Fium'Orbu, in u Sartinese, in circundariu d'Aiacciu, ci hè sempre assai ghjente è roba à l'antica.
Aghju fattu una cullazione in Ulmi Cappella, di Pasqua, è ùn aghju manghjatu chè roba corsa da u pane è u vinu fin'à l'oliu è a frutta ; aghju fattu ancu una pippata d'erba tabacca. A tuvaglia è i tuvaglioli 4, e lenzole èranu di tela casana fine, è in lettu c'era un cuvertoghju 5 chì vi face sudà ancu in tempu di neve.
Quante millaie di Corsi vènenu ogni statina à tastassi un pezzu di lonzu o di brocciu è à fassi una tasa 6 d'acqua fresca !
A religione cristiana dice : fede, speranza e carità !

(1) i custumi : les moeurs.
(2) avvilì(sce) : décourager, dégrader.
(3) andamentu : comportement, agissement.
(4) a tuvaglia è i tuvaglioli : la nappe et les serviettes.
(5) piove à ribocchi [pj'owɛ a riw'ɔki] : pleuvoir à verse.
(6) cuvertoghju : housse.
(7) una tasa : gorgée d'eau.

Avete persu a fede, si pò riquistà, ma ùn perdite a speranza di vede a Còrsica restà onesta cume sempre. Avanti di distrughje i nostri custumi di tanti sèculi, ùn bàstanu nè i turisti, nè i furesteri chì si sò arradicati 1 in qualchi cità, nè l'impinzutiti chì vènenu à fà vede e so' ricchezze cù e so' moglie à schinche nere.
Sò di quelli ch'hanu sempre cercu à fà rinvivì 2 l'usi antichi. Mi sò lagnatu è mi lagnu di tutti ssi mali chì ci scàlanu da fora, ma Còrsica hè a nostra mamma, ùn la pudemu rinnegà ! U mio amore per ella ùn morerà chè attemp'à mè.
Cun fede, speranza è affezzione.

(1) arradicassi : prendre racine, d'où "s'implanter".
(2) rinvivì(sce) [rimbiw'i(ʃɛ)] : revivre, réssusciter.

Valid HTML 4.01 Strict Valid CSS!