A liberazione - La libération


Texte de Victor Sinet - Scrittu di Vittoriu Sinet
Dans "Storia corsa à fette", Editions 'Le Temps retrouvé', juin 1991.

Mussolini destituitu da u gran cunsigliu fascistu è pocu dopu imprigiunatu, si sapìa chì a capitulazione di l'Italia -per maiò parte arruvinata dop'à tant'anni di strazii - ùn era più chè una quistione di ghjorni.
Incaricatudi salvà ciò chì pudìa èsselu, u marescialu Badoglio tense 1 un mese appena. È a sera di l'ottu sittembre, u pòpulu corsu amparava senza surpresa chè i "lucchesi" s'èranu resi 2.
U lindumane, a Còrsica si discitava 3 in piena alegrìa 4. Sùbitu sùbitu, i 100 000 occupanti d'u "Regio Esercito" avìanu alzatu a bandera bianca, mentre chè i patriotti corsi s'impatruniscìanu 5 di tutti i posti di cummandamentu. Cusì a prifettura d'Aiacciu fù presa in quattru è trè sette da u Fronte Naziunale. Henri Maillot, chì era un di i capi di i machjaghjoli corsi, fece 6 un'entrata rimarcata ind'u scagnu di u prefettu, straccendu u quatru di Pétain per mette u ritrattu di de Gaulle !
Da Aiacciu à Bastìa, tuttu ciò chì pudìa esse favurèvule à u guvernu di Vichy fù spiantatu 7 : u lucale di a Milizia francese, quellu di a legione "anti-bolchevique" è ancu i ghjurnali cunnisciuti per i so scritti "collabos" !

(1) tene : tenir. Tense : il tint.
(2) rèndesi : se rendre. s'hè resu : il s'est rendu.
(3) discitassi : se réveiller.
(4) alegrìa : joie, gaité. Mais peu aussi signifier "ébriété".
(5) impatrunìscesi : se rendre maitre.
(6) : faire. Fece : il fit.
(7) spiantà : raser, démolir jusqu'à la base.

Altrò u Fronte naziunale desse 1 senz'altru l'òrdine di dinuncià i merri è i cunsiglieri municipali chì s'èranu lasciati sbaglià da Pétain o Laval è da l'Italiani [= da I Taliani]. In certi lochi, ci fù un cummenciu d'epurazione chì ùn andò senza qualchi inghjustizia ...
U cunsigliu di prifettura, spezia d'altu cummandu, era cumpostu di cinque patriotti (Arturu Giovoni, Maillot, Pàulu Colonna d'Ìstria, Francescu Vittori, Maurice Choury) è per parte soia, Bastìa, Corti è Sartè avìanu i so cunsigli di sotto prifettura.
U pòpulu, ellu, mughjava a so cuntentezza, si sentìa sciuppittà l'archibusge in ogni scornu è ribumbàvanu à più pudè i "Vive de Gaulle !".
Firmava à caccià l'armata alemana scalata apposta da Sardegna.
I patriotti corsi si fècenu un duvere d'attaccà, ma u rìsicu era cusì più grande chè da Algeri, de Gaulle è Giraud decisenu di purtà aiutu à u Fronte naziunale. L'operazione, numata Vésuve, principiò u 13 di sittembre : 110 omi di u "commando de choc" sbarconu in Aiacciu da i fianchi di u famosu sottumarinu Casabianca. 24 ore dopu, ghjunghjìanu i turpigliori Terrible è Fantasque.

(1) : donner. desse = dete : il donna.
(2) scursale = scurzale (n.m.) : tablier.
(3) piighittà = pieghittà : plier en faisant de petits plis.
(4) assirenassi : se rassénérer (serenu : serein).

.....  1 a pezza di cinque franchi è si ne andete 2 quasi à fughjera 3.
Per a cullata di san'Ghjaseppu mentre chì u cavallu bazzicava 4 in le steghe 5, a cuttulese sbarrò 6 l'anche è viutò e stacche in la ciòttula di u scursale 7 per cuntà i so soldi. Facìa sempre cusì. C'èranu parechji quarantani, vintini, è patacconi 8. Un cinquinu solu sulettu li parbe pocu catòlicu è fece piantà u cavallu ; ne pichjò 9 annantu à u chjirchjone 10 di a rota 11, capì sùbitu : quella santa Minnucca a l'avìa fatta 12 ! Ùn era ghjuvata ad ella stessa d'avè fattu a Santarella 13.
Quand'ella fù ghjunta à a so casa, a vicina li dumandò nutizie d'Aiacciu.
"In Aiacciu", rispundì a cuttulese senza altri schiarimenti," in Aiacciu, à chì a ficca a ficca 14."

(1) porghje : tendre.
(2) andete = andò : elle alla.
(3) à fughjera : comme ens e sauvant.
(4) bazzicà : rôder quelque part (se dit surtout des bêtes).
(5)???
(6) sbarrà : écarter (les jambes).
(7) a ciòttula di u scursale : le creux du tablier.
(8) un pataccone : un gros sou.
(9) pichjà : frapper.
(10) u chjirchjone : bandage métallique de roue.
(11) a rota = a ròtula : roue.
(12) a l'avìa fatta : elle l'avait eue.
(13) cela ne lui avait pas réussi d'avoir joué à la plus fine.
(14) ficcà : tromper.

Valid HTML 4.01 Strict Valid CSS!