L'urticellu - Le jardinet


Texte de Santu Casanova

Toccu sti tempi, mi vene in core l'urticellu di zìa Lucìa, una vechja di u mo paese quandu era un zitellu. Sìmile à l'acellu chì torna sempre à l'anticu nidu, tutti l'anni a mi toccu versu quelli lochi duve mi chjàmanu tante facce care ch'o ùn vecu più chè in sognu 1, è l'urticellu chì era pienu di tutte e grazie cume quellu di e fate 2. Un malgranu 3 carcu di fiori sfiammincanti 4, eppò di malgrane mature cù a bocca aperta piena di denti rossi.

(1) u sognu = u sonniu [s'ɔɲu]: le rêve. Rêver = sunnià [sunn'ia] et non pas [sunnj'a].
(2) a fata : la fée.
(3) u malgranu = malangranu = malingranu : grenadier (arbre).
(4) sfiammincanti : flamboyant.

Da e rame 5 d'un peru muscatellu pendìanu pere gialle cume citroni 6 è si sentìa u muscu da luntanu.
Un chjarasgiu verde di fronde è rossu di frutti era sempre carcu d'acelli chì purtàvanu u buccone 7 à i figlioli in lu nidu.
I fichi scritti 8, colli torti è pizzicati 9, mettìanu u mele in bocca à chì passava. Tuttu serratu di lamaghjoni è calzi di vigna, da e sepe pendìanu e caspe 10 gialle è zeppe cume pignotti di granone.
Dentru un'aliva vechja c'era un carafone 11 duve una capinera 12 facìa tutti l'anni u so nidu.
Zucche gialle, pumate rosse, fasgioli verdi è fiori cilesti facìanu una curona di nozze à l'urticellu di zìa Lucìa.

(5) a rama : le rameau.
(6) u citronu [uʤidr'ɔnu] = citrņ (fam.) : l'orange (et non le citron).
(7) u buccone : bouchée, becquée.
expression : à pezzi è à bucconi : tant bien que mal
(8) un ficu scrittu : une figue blette.
(9) pizzicà : pincer.
(10) a caspa : la grappe. Una caspa d'uva [unag'aspa (d)'uwa] : une grappe de raisin.
(11) un carafone : un creux dans un vieux tronc d'arbre.
(12) a capinera [agabin'ɛra] : la mésange.

D'invernu, l'àlburi da frutti éranu spugliati, ma e piante salvàtiche, e più belle di a Córsica, pensàvanu à a pascura 13 di l'acelli. Un àlbitru 14, un linstincu, una mòrtula 15 è un'aliva invitàvanu tòrduli 16, mérule 17, pincioni 18 è pettirossi à i so frutti savuriti.
U maritu di zìa Lucìa, cù e so mani d'oru 19, avìa piantatu sti pochi àlburi in lu so chjosu chì era largu quante un linzolu di lettu.
Avà, di l'urticellu ùn resta più nulla. Nimu pò crede chì nantu sta rantaliccia 20, carca di pruni 21 è d'urtìcule 22, ci sìa statu tante grazie è tanta dulcezza.

(13) a pascura : la pâture.
(14) l'àlbitru : l'arbousier. L'arbouse se dit u bacu [uw'agu].
(15) a mòrtula [m'ɔrtula] = a morta [m'ɔrta] : la myrte.
(16) u tòrdulu [t'ɔrdulu] =u torlu [t'ɔrlu] : la grive.
(17) a merla [m'erla] = a mérula [m'erula] : le merle.
(18) u pincione : le pinson.
(19) e mani d'oru : les mains en or (et non pas e mani in oru !)
(20) a rantaliccia: une côte raide, un terrain en pente.
(21) i pruni  : les piquants, les ronces.
(22) l'urtìcula : l'ortie.

Valid HTML 4.01 Strict Valid CSS!