A volpe è u pastore - Le renard et le berger


Texte de Jean Costa - Testu di Ghjuvanni Costa

 Quand'ellu fece quellu focu in Balagna chì brusgiò tutti i machjoni 1 è ancu u restu, parechji animali ùn a si franconu, è si truvò à mezu à i muzziconi 2 abruscati 3 levre, ricci, merli è pernici arrustiti cume figatelli.
 Una volpe chì s'era troppu alluntanata da a so tana riuscì à fughje verdi u mare, ma ci lasciò guasi tutti i so peli. Nant'à a coda poi allora, ùn ci ne fermò unu.
È qualchi ghjorni dopu, chì u focu era spentu è ch'ùn fumicava più chè uni pochi di ceppe d'alivu in quà è in là, a nostra volpe a si pigliava pian'pianoni per u stradone, a coda stretta à mezu à l'anche di vergogna, ella chì prima n'era cusì fiera è ci tinìa tantu.

(1) a machja: le maquis.
(2) u muzzicone : la souche.
(3) abruscà : roussir.

 Era, ssa volpe, cusì sopr'à pinseru, ch'ùn visse mancu un pastore chì andava à munghje è li ghjunghjìa ghjustu in faccia. I pastori è e volpe ùn si tènenu tantu caru, è quessu custì, chì annu avìa persu dui o trè agnellucci n'una nuttata è chì avìa u fucile carcu à l'armone, ebbe l'ìmpiti 4 di tiralli è di falla falà secca à meza strada. Ma, vidèndula cusì capipènciula 5 è codipilata, ebbe pietà, è li fece ancu sta prupusizione 6 :
 " O volpe ", li disse, " mi si pare chì ancu tù ai avutu i danni 7 cù stu focu, è per sta volta ti vogliu aiutà. Vènitine cù mè ; ma femu i nostri patti : starai cù Nigrone * chì u cunnosci digià è ne porti ancu e muche 8. T'amparerà à curà e pècure, ma attenta ! - Tù tocchi un agnellu o una pullezza, ti sciaccu una cartucciata è ti lasciu infracicà nant'à un ghjambu d'alivu chì, grazia à Dìu, si ne francatu dui o trè nu a chjusella ".
 " Hè detta ! " risponde a volpe ch'ùn avìa a scelta, " stupu 9 in terra è a ghjurgu 10.

(4) ìmpitu : tentation.
(5) a pènciula : la somnolence.
(6) prupusizione = pruposta.
(7) i danni : les dommages, les dégâts.
(8) a muca : la plaie.
(9) stupà = sputà : cracher.
(10) ghjurà : jurer.

È cusì si visse qualchi ghjorni dopu una volpe è un cane pasturescu  11 scurrizà da un capu à l'altru di a banda di pécure, è addirizzà ss'animali di pocu cerbellu verdi a calla 12 d'un chjosu di pascera. Un s'era mai vistu una volpe cusì, mammareccia per l'agnelucci.
 È perciò 13, una notte ch'ella durmìa à l'usciu di a màndria 14 è ch'ella sunniava forse à qualchi pullinaghju 15 di u vicinatu, si senti tucchichjulà à mez'à l'anche di daretu : era unu di ss'agnellucci, appena natu di a mane, ch'avìa persu a mamma è circava à sughje.
 A volpe apre un ochju sì è l'altru nò, è stà à sente inarechjita 16: nisun' bùscicu 17 vicinu è Nigrone dorme quallà, bellu più luntanu, inzuccatu 18 cume un ricciu infriddulitu 19. Allora, ind'un ame **, intùppasi 20 l'agnelucciu è sciàccasilu crudu crudu... È cusì fù u vechju pruverbiu ruminacatu : tù, cume a volpe fai ***, perdi u pelu, ma u viziu mai !

(11) pasturescu : de berger.
(12) a calla : passage.
(13) perciò : pour cette raison, ainsi, pour cela.
(14) a màndria : enclos (à chèvres ou à brebis).
(15) u pullinaghju = u pullaghju = u ghjallinaghju : poulailler.
(16) inarechjitu : qui dresse l'oreille.
(17) u bùscicu : bruit léger.
(18) inzuccatu : profondément endormi.
(19) infriddulisce : rendre frileux.
(20) intuppassi : s'empoigner.

* : u cane
** : U tempu di dì " ame ! " (amen !).
*** : Faci

Valid HTML 4.01 Strict Valid CSS!