Texte de Jean Costa - Testu di Ghjuvanni Costa
Quand'ellu fece quellu focu in Balagna
chì brusgiò tutti i machjoni 1 è
ancu u restu, parechji animali ùn a si franconu, è si truvò
à mezu à i muzziconi 2 abruscati 3
levre, ricci, merli è pernici arrustiti cume figatelli.
Una volpe chì s'era troppu alluntanata da a so
tana riuscì à fughje verdi u mare, ma ci lasciò guasi tutti
i so peli. Nant'à a coda poi allora, ùn ci ne fermò unu.
È qualchi ghjorni dopu, chì u focu era spentu è ch'ùn
fumicava più chè uni pochi di ceppe d'alivu in quà è
in là, a nostra volpe a si pigliava pian'pianoni per u stradone, a coda
stretta à mezu à l'anche di vergogna, ella chì prima n'era
cusì fiera è ci tinìa tantu.
(1) a machja: le maquis. (2) u muzzicone : la souche. (3) abruscà : roussir. |
Era, ssa volpe, cusì sopr'à pinseru,
ch'ùn visse mancu un pastore chì andava à munghje è
li ghjunghjìa ghjustu in faccia. I pastori è e volpe ùn
si tènenu tantu caru, è quessu custì, chì annu avìa
persu dui o trè agnellucci n'una nuttata è chì avìa
u fucile carcu à l'armone, ebbe l'ìmpiti 4
di tiralli è di falla falà secca à meza strada. Ma, vidèndula
cusì capipènciula 5 è codipilata,
ebbe pietà, è li fece ancu sta prupusizione 6
:
" O volpe ", li disse, " mi si pare chì ancu tù
ai avutu i danni 7 cù stu focu, è
per sta volta ti vogliu aiutà. Vènitine cù mè ;
ma femu i nostri patti : starai cù Nigrone *
chì u cunnosci digià è ne porti ancu e muche 8.
T'amparerà à curà e pècure, ma attenta ! - Tù
tocchi un agnellu o una pullezza, ti sciaccu una cartucciata è ti lasciu
infracicà nant'à un ghjambu d'alivu chì, grazia à
Dìu, si ne francatu dui o trè nu a chjusella ".
" Hè detta ! " risponde a volpe ch'ùn
avìa a scelta, " stupu 9 in terra
è a ghjurgu 10.
(4) ìmpitu : tentation. (5) a pènciula : la somnolence. (6) prupusizione = pruposta. (7) i danni : les dommages, les dégâts. (8) a muca : la plaie. (9) stupà = sputà : cracher. (10) ghjurà : jurer. |
È cusì si visse qualchi ghjorni dopu una volpe è un cane
pasturescu 11 scurrizà da un capu à
l'altru di a banda di pécure, è addirizzà ss'animali di
pocu cerbellu verdi a calla 12 d'un chjosu di
pascera. Un s'era mai vistu una volpe cusì, mammareccia per l'agnelucci.
È perciò 13,
una notte ch'ella durmìa à l'usciu di a màndria 14
è ch'ella sunniava forse à qualchi pullinaghju 15
di u vicinatu, si senti tucchichjulà à mez'à l'anche di
daretu : era unu di ss'agnellucci, appena natu di a mane, ch'avìa persu
a mamma è circava à sughje.
A volpe apre un ochju sì è l'altru nò,
è stà à sente inarechjita 16:
nisun' bùscicu 17 vicinu è Nigrone
dorme quallà, bellu più luntanu, inzuccatu 18
cume un ricciu infriddulitu 19. Allora, ind'un
ame **,
intùppasi 20 l'agnelucciu è sciàccasilu
crudu crudu... È cusì fù u vechju pruverbiu ruminacatu
: tù, cume a volpe fai ***,
perdi u pelu, ma u viziu mai !
(11) pasturescu : de berger. (12) a calla : passage. (13) perciò : pour cette raison, ainsi, pour cela. (14) a màndria : enclos (à chèvres ou à brebis). (15) u pullinaghju = u pullaghju = u ghjallinaghju : poulailler. (16) inarechjitu : qui dresse l'oreille. (17) u bùscicu : bruit léger. (18) inzuccatu : profondément endormi. (19) infriddulisce : rendre frileux. (20) intuppassi : s'empoigner. |
* : u cane
** : U tempu di dì " ame ! " (amen !).
*** : Faci