Exercices de conjugaison - Esercizii di cunghjucazione - 1

Niveau 1 - Livellu 1

Suivant >>


Dans les exercices suivants, il faut renseigner la zone entre crochets en utilisant le verbe entre parenthèses à la fin de la phrase.

A. Conjuguer en utilisant le verbe entre parenthèses

Série 1 - L'indicatif présent
Série 2 - L'indicatif passé
Série 3 - L'indicatif futur
Série 4 - Le conditionnel
Série 5 - Le subjonctif
Série 6 - L'impératif

B. Trouver le participe passé et bien l'accorder - Voir L'accord de la forme adjective.

Série 1 - Les auxiliaires
Série 2 - Les verbes réguliers
Série 3 - Les verbes irréguliers
Série 4 - Les verbes irréguliers

C. Trouver le bon auxiliaire - Voir Etre ou avoir ?.

Série 1 - Les auxiliaires


Conjuguer en utilisant le verbe entre parenthèses - Série 1
Mettre les verbes au présent de l'indicatif.

A mo surella [ canta ] cù e so amiche. (cantà)
U mo cane [ hè ] un bel'animale. (esse)
Eiu è Petru [  simu] amichi. (esse)
U zitellu [  cerca] a so mamma. (circà)
Eiu è Petru [ circhemu ] u nostru amicu. (circà)
U ghjàcaru [ hà ] un ossu in bocca. (avè)
Voi, [ avete ] una bella casa. (avè)
Marìa è u maritu [ cèrcanu ] una vittura nova. (circà)
Mamma è Babbu [ stanu ] in Bastìa. (stà)
Saveriu è Marìa [ dòrmenu ] in Bastìa. (dorme)
I zitelli [ anu / hanu ] una vittura nova. (avè)
U médicu [ cura ] u ciucciu è [ si ne và ] in casa. (curà / andàssine)
U scarparu [ taglia ] u coghju è [ fà ] scarpi per i zitelli. (taglià / fà)
Ghjulia è tù [ ghjunghjite ] ghjustu à tempu. (ghjunghje)
Noi, [ vulemu ] andà à u sinemà. (vulè)
Avemu da tastà, a [ sapemu ] ! (sapè)
I zitelli [ còcenu ] una frittata. (coce)
Tumasgiu ed eiu [ sciglimu ] u ghjocu. (sceglie)
Sè vo [ vulete ], [ punite ] ssu pacchettu annant'à u tavulinu. (vulè / pone)
Ghjuvan Petru [ risponde ] à a so mamma. (risponde)
Mì à Santu chì [ ghjunghje ] ! (ghjunghje)


Conjuguer en utilisant le verbe entre parenthèses - Série 2
Mettre les verbes au passé (imparfait, passé composé, plus que parfait, ...).

Eri u mo cane [ hà manghjatu ] un pezzu di carne. (manghjà)
In i tempi, eiu è Petru [  éramu] digià amichi. (esse)
Aghju [  vistu] u zitellu chì [ circava ] a so mamma. (vede / circà)
Eiu, da quandu [ era ] zitellu, [  durmìa] inde u mo zìu. (esse / dorme)
Luni scorsu, u ghjàcaru [ avìa ] un ossu in bocca. (avè)
Mentre chè eiu [ travagliava ], voi [ facìate ] a festa. (travaglià / fà)
Qual'hè chì [  cantava] accant'à tè in chjesa ? (cantà)
Ind'i tempi, a dumènica, Ghjuliu [  purtava] a moglia à a messa. (purtà)
Mèrcuri scorsu, zìa Saveria ed eiu [  avemu chjosu ] a porta. (chjode)
I vechji [  anu suffertu ] prima di more. (soffre)
L'anziani di u nostru paese [  vincìanu ] sempre contr'à Bastìa. (vince)
Babbone è mammone [  sciglìanu ] sempre i fiori turchini. (sceglie)
Babbu [  hà sceltu ] a vittura rossa. (sceglie)
U maestru [  hà postu  ] una dumanda à Matteu, ed ellu li [  hà rispostu  ] sùbitu. (pone / risponde)
U bancalaru [  hà chjosu ] a porta è [  hà messu ] a chjave daret'à a porta. (chjode / mette)
U bancalaru [  duvìa ] spianà e tàvule. (duvè)
Voi [  ghjunghìate ] in scola cù a bissicletta. (ghjunghje)
I vechji [  finìanu ] a ghjurnata tardi. (finisce)
L'anziani [  cunniscìanu ] l'erbe di a machja. (cunnosce)


Conjuguer en utilisant le verbe entre parenthèses - Série 3
Mettre les verbes au futur de l'indicatif.

Dumane a mo surella [ cantarà ] cù e so amiche. (cantà)
Luni chì vene, zìu Mauriziu [  viderà] a so vittura rossa. (vede)
Mèrcuri pròssimu, zìu Mauriziu ed eiu [  puneremu] un fiore ind'u campu santu. (pone)
Pensu ch'elli [  custruisceranu] una bella casa. (custruì)
U ciucciu [  nascerà] di ghjennaghju. (nasce)
I suldati [  mureranu] prestu. (more)
Voi [  mittirete] ssa petra inde l'ortu. (mette)
Dumane [  vinceremu ] chì simu i più forti. (vince)
I paisani ci [  daranu ] a legna. ()
Voi, [  cunniscerete] u merre davant'à mè. (cunnosce)
I zitelli [  mitteranu] i piatti nant'à u tavulinu. (mette)
Eiu [  scriveraghju] a data annant'à u tavulone. (scrive)
È voi, [  punerete] a calcina. (pone)
Marcu [  punerà] una quistione à u maestru. (pone)
Mamma [  cucerà] a carne inde a padella. (coce)
Pàulu [  vinerà] in paese a simana chì vene. (vene)
Noi [  sinteremu] u prufume di a machja. (sente)
Eiu [  cantaraghju] in ghjesgia. (cantà)


Conjuguer en utilisant le verbe entre parenthèses - Série 4
Mettre les verbes au conditionnel (présent ou passé selon le contexte).

Dans la solution je mets soit l'une, soit l'autre (soit les deux) forme(s) possible(s).

Eiu, s'o avessi i soldi [ andarebbi / andarìa ] in Parigi. (andà)
Sè no cantàssimu cun elli, [  sarìanu / sarèbbenu ] cuntenti. (esse)
Eiu, [  sarìa / sarebbi] cuntentu di vèdeti. (esse)
S'e fussi statu quì, [ averìa chjosu ] a porta. (chjode)
O zì, mi [ pudereste ] aiutà ? (pudè) (vouvoiement)
Ié chì [ puderebbi ] ma ùn aghju a voglia ! (pudè)
Eiu è Santu [ punerìamu / punerèbbemu ] una quistione. (pone)
[ Cantareste / cantarìate ] cun elli, voi ? (cantà)
U figliolu [ ghjunghjerebbe ] di nuttata. (ghjunghje)
I zitelli [ risponderèbbenu ] ancu senza leghje u so libru. (risponde)
Da quassù, [ viderèbbemu ] a nostra casa. (vede)
Senza medicina i ciucci [ murerèbbenu ] tutti. (more)
Tù, [ rumperesti ] ssu burchju piuttostu chè dallu. (rompe)
[ Sapereste ] risponde à u maestru, voi ? (sapè)
[ Saperebbi ] ma [ averìa ] a paura di sbagliammi. (sapè / avè)
Noi [ cunniscerèbbemu ] a risposta ? (cunnosce)
Eiu è Santa [ sciglierìamu ] u più bonu. (sceglie)
I zitelli [ pirderèbbenu  ] u so tempu, andendu in Bastìa. (perde)
Dìcenu chè [ farèbbenu ] tramindui un viaghju. ()
U cane [ sinterebbe ] a pernice s'ella fussi pè issi cuntorni. (sente)


Conjuguer en utilisant le verbe entre parenthèses - Série 5
Mettre les verbes au subjonctif.

Voir l'emploi du subjonctif dans les subordonnées introduites par si.

Eiu, sè [ avissi ] i soldi, andarebbi in Parigi. (avè)
S'o [ pudissi ] andà in paese ! (pudè)
Andaraghju à a festa, ch'ellu [  piovi] o ch'ellu [  nevi]. (piove / nivà)
Ch'ellu ci [  vachi] ! (andà)
Ci vole ch'e [ amparghi ] e mo lezzione sè vogliu chè babbu mi [ porti ] inde u mo zìu. (amparà / purtà)
Ch'elli [ pìglinu ] a casa ! (piglià)
Ùn pensu ch'elli [ tróvinu ] a casa. (truvà)
Sè no [  cantàssimu] cun elli, sarèbbenu cuntenti. (cantà)
Ch'elle [ stìanu ] quì ! (stà)
Ci vole chè vo [ stìate à sente ] à ellu ! (stà à sente)
Ci vole chè no [ vìncimu ] contr'à elli ! (vince)
Ci vole ch'ella [ finisca ] ssu travagliu prestu ! (finì)
Ci vole ch'e [ dica ] a verità à ellu ! ()
Mi face piacè chè tù [ possa ] vene ! (pudè)
Vogliu chè vo [ chjòdite ] a porta è chè vo [ vènghite ] cù noi ! (chjode / vene)
Cercu un'idea chì [ possa ] aiutammi per custruisce un muru. (pudè)
Ci vole chè i cani [ sèntinu ] e pernice. (sente)
S'ellu [ rispondissi ] à u maestru, sarìa cuntentu. (risponde)
S'ellu [ apparissi ] sùbitu, sarèbbemu cuntenti. (apparisce)
Ci vulìa ch'elli [ ghjunghjìssinu  ] sùbitu. (ghjunghje)


Conjuguer en utilisant le verbe entre parenthèses - Série 6
Mettre les verbes à l'impératif.

2ème personne du singulier [  Mì ] à Santu chì ghjunghje ! (mirà)
  [  Fà ] u piace ! ()
  [  Dà ] a manu à u to fratellu ! ()
  [  Canta ] cù l'amichi. (cantà)
  [  Fammi ] mottu ! (fà + mi)
  [  Dallu ] à Petru ! (dà + lu)
  [  Dormi ] chì hè tardi ! (dorme)
1ère personne du pluriel [  Andemu ] à u mare ! (andà)
  [  Andèmucine ] in Bastìa ! (andà + ci + ne)
  [  Durmemu ] inde issa casa ! (dorme)
  [  Punemu ] ssu pacchettu annant'à u tavulinu. (pone)
  [  Biimu ] tutt'inseme ! (beie)
  [  Vincemu ] è simu campioni ! (vince)
2ème personne du pluriel [  Andate ] puru à u mare ! (andà)
  [  Fàtemi ] u piace ! (fà + mi)
  [  Custruite ] ssa casa da per voi ! (custrui)
  [  Manghjàtevi ] un pezzu di pane. (manghjà + vi)
  [  Sàppiate ] e lezzione ! (sapè)
  [  Mittite ] ssu bichjere annant'à u muru ! (mette)
  [  Sciglite ] quessu chì hè bellu bellu ! (sceglie)


Trouver le participe passé et bien l'accorder - Série 1 - Les auxiliaires

Ghjuliu hè [   statu] pòvaru quand'ellu era giòvannu. (esse)
D'invernu, babbone è mammone sò [   stati] malati. (esse)
Zìa Catalina dinò hè [  stata] malata. (esse)
E zitelle sò [  state] malate anch'elle. (esse)
Hanu [  avutu ] a neve di ghjennaghju. (avè)
Annu, Marìa hà [  avutu ] un'accidente di vittura. (avè)
Ssa mottò, l'aghju [  avuta ] trè anni fà. (avè)
E chjarasge, l'avemu [  avute ] ind'u pratu di zìu Marcellu. (avè)
I zitelli hanu [  avutu ] sugnunu una mela. (avè)


Trouver le participe passé et bien l'accorder - Série 2 - Les verbes réguliers

A mo surella hà [ cantatu ] cù e so amiche. (cantà)
Aghju [  amparatu] a lingua corsa inde i libri. (amparà)
Avemu [ manghjatu ] a suppa. (manghjà)
À babbu li hà [  piaciutu ] u so regalu. (piace)
L'hai [  cunnisciutu ] à Pàulu ? (cunnosce)
Site voi chì avete [  chjamatu ] à elli ! (chjamà)
Hà [  durmitu ] annant'à a paglia. (dorme)
A capra ch'avìa [  chjamatu ], l'aghju [  minata ]. (chjamà / minà)
E mele ch'aghju [  manghjatu ]. (manghjà)
E mele ch'aghju [  coltu ], l'aghju [  manghjate ]. (cogli / manghjà)
I zitelli sò [  stati ] [  puniti ] da u maestru. (esse / punisce)
Aghju [  finitu ] u mo travagliu. (finisce)
Babbu Natale hà [  distribuitu ] i regali. (distribuisce)
M'hà [  parlatu ] ma ùn l'aghju micca [  cridutu ]. (parlà / crede)
Mi sò [  cumpratu / compru ] un paghju di scarpi. (cumprà)
L'hà [  tumbatu / tombu ] à l'albore. (tumbà)
Petru hà [  leccu / liccatu ] un colpu annant'à u schincu. (liccà)
[  Francatu ] l'àlburu, avemu [  ghjucatu ] tutt'inseme. (francà / ghjucà)


Trouver le participe passé et bien l'accorder - Série 3 - Les verbes irréguliers

A mo surella ùn hà micca [ pudutu / pussutu ] cumprà u pallò. (pudè)
Aghju [  vistu] à Saveriu. (vede)
Avemu [ resu ] u pallò à Marìa. (rende)
Sò [  corsu] in piazza à a ghjesgia. (corre)
Simu [  corsi] in piazza à a ghjesgia. (corre)
U focu avìa [   rosu] tutt'a piaghja. (rode)
E fémine sò [   andate] in Aiacciu. (andà)
O Marì, sì [  vinuta ] ancu tù ? (vene)
Babbu hà [  rottu ] u bichjeru di vinu. (rompe)
Zìa Catalina hè [   stata] in piazza. (stà)
Pàulu hà [   intesu] un rimore daret'à l'àrburu. (sente)
L'hai [  cunnisciutu ] à Pàulu ? (cunnosce)
Site voi chì avete [  postu ] ssu bichjeru à nant'à u tavulinu ? (pone)
Bastìa hà [  vintu ] Marseglia. (vince)
Mamma hà [  fattu ] un bellu pastizzu per a cullaziò. ()
I zitelli hanu [  dettu ] qualcosa. ()
Aghju [  apertu ] a porta. Qual'hè chì hà [  apertu ] u purtellu ? (apre / apre)
A porta, l'aghju [  aperta ] eiu. (apre)
Prima di more, hà assai [  suffertu ]. (soffre)


Trouver le participe passé et bien l'accorder - Série 4 - Les verbes irréguliers

Mamma hà [  cottu ] l'ove incù i pomi. (coce)
E frittelle, l'hà [  cotte ] babbu. (coce)
E pizze ch'ellu hà [  cottu ] babbu sò belle [  cotte ]. (coce / coce)
Di nuttata, hè [  morta ] a so mamma. (more)
Avemu [  betu ] dui litri di vinu. (beie)
A camisgia chè tù hai [  sceltu ] hè bella bella. (sceglie)
Sò [  natu ] in Belgudè ma stò in l'Ìsula. (nasce)
Ùn ai mai [  sapputu ] ciò chè tù vulìa. (sapè)
Saveriu m'hà [  datu ] dui libri ch'aghju [  lettu ] sùbitu. (dà / leghje)
À manu à manu Dumènicu hè [  apparsu ] davanti à porta. (apparisce)
Ssa casa, l'hà [  custrutta ] Ghjuliu. (custruisce)
I ladri sò [  ghjunti ] di nuttata. (ghjunghje)
Sè tù avessi [  vulsutu ] travaglià, ùn sarìa micca tantu pòveru ! (vulè)
E mele ch'aghju [  coltu ], l'aghju manghjate. (coglie)
Ùn sò micca [  vinuti ] chì èranu malati. (vene)
Mauriziu hà [  vistu ] à u so amicu è l'hà [  datu  ] un pallò. (vede / dà)
Mi hà [  portu ] dui libri è l'aghju [  letti ]. (porghje / leghje)
Ch'ai [  rispostu ] à u maestru quand'ellu t'hà [  postu ] issa quistione ? (risponde / pone)
Hè [  apparsu ] dui minuti è si ne hè [  andatu ]. (apparisce / andà)
Hà [  duvutu ] fà un eserciziu ma ùn hà micca [  pussutu ]. (duvè / pudè)


Trouver le bon auxiliaire - Série 1

I fichi [  sò ] maturati prestu prestu.
L'omi [  sò ] corsi in piazza à a ghjesgia.
Mi [  sò ] campatu.
Mi [  sò ] chjappu u catarru.
D'estate [  hè ] fattu u caldu.
Zìu [  hè ] invichjatu. [  Hà ] cumpratu una crochja.
D'invernu, zìa Catalina [  hè ] stata malata. [  Hà ] avutu a frebba.
[  Hè ] notte. [  Aghju ] da chjinammi.
U ciucciu [  hè ] cullatu annant'à tavulinu.
Era malatu, è [  hè statu ] guaritu da u duttore.
U médicu t'[  hà ] da guarisce.
U ghjattu [  hè statu ] chjappu da u cane. L'[  hà ] feritu à u corpu.
Maddalena [  hè ] isciuta un ora fà. [  Hà ] pigliatu insù.

Valid HTML 4.01 Strict Valid CSS!