Ch'ellu si n'hè scorsu maghju
Sarà più d'una simana
Appròntati, o capraghju !
À lascià piaghja è calmana
Ch'hai da fà l'altu viaghju
Dopu ghjuntu in Barghjana
Avvèdeci, o Falasorna !
Cù i parenti è l'amichi
Sempre ligati à Niolu
Per e gioie è i castichi :
Da Montestremu à u mare
Avemu listessi antichi.
Sbuccarai in Caprunale
Guardendu da altu à bassu
Supranèndune à Òmita
È a funtana di u Tassu
Bàsgiati a croce nova
Chì a vechja ùn s'hè più trova.
U terzu ghjornu à la mane
Ti n'andarai vulinteri
In Sesta o Petra Pinzunta,
Bicarellu o à Tileri ;
Più chè mai ghjunghjeranu
À l'abbordu i frusteri.
Avà chì hai righjuntu
Di l'estate u rughjone
Di tantu in tantu in paese
Affàccati à l'occasione
Poi ùn mancà a to festa
A mane di Sant'Antone.
|
scorsu [sk'ɔrsu]
: passé (temps)
-
appruntassi : se préparer / capraghju
: gardien de chèvres
a calmana : forte chaleur estivale
[wi'adju]
dopu [d'obu]

-
-
ligà [li'a]
: lier / u Niolu [ni'olu]
--> u niulincu [niul'inku]
*
a gioia [aʤ'oja]
/ u casticu : punition, chatiment
-
-
sbuccà : déboucher
guardà : regarder
supranà : surpasser, passer au dessus
de
-
[agr'ɔʤɛ n'owa]
a vechja [aw'etja]
/ trova [tr'owu] =
truvata (p.p. de truvà)
u terzu ghjornu [ud'ɛrtsu
j'ɔrnu] / a mane : le matin
vulinteri [bulɛnt'eri]
: volontiers
-
-
-
u frusteru = u furesteru : l'étranger
(au pays ou au village)
-
u rughjone = reghjone : territoire habituel
de paccage d'un troupeau
affaccassi : se montrer
-
[atɔv'esta]
- |