Canta u pòpulu corsu - I mulatteri d'Ulmetu


Parolle è mùsica : Ghjuvan Pàulu Poletti.

Corsu suttanu Corsu supranu Eléments lexicaux et phonétiques

Si senti chjuccà la frusta
È batta li sunaglieri
Rientrinu da furesta
Muli rossi bianchi è neri
Sò Sicondi è Ghjambattista
D'Ulmetu li mulatteri.

La prima fala Falchetta
Soca la mula di guida
Appressu veni Culombu
Siguitatu da Pulina,
Rusetta, Corsa cun Bimba,
È pò Zèffiru incù Ninna.

Falchetta si poni in piazza
Tempu arrivata in furesta
Insumata à l'istanti
Eppò ripidda la testa,
Aspittendu li cumpagni
Sì qualchid'unu s'arresta.

Insumati ch'eddi sò tutti
Ricumencianu à chjuccà(ni)
E' cusì una par una
Sà ciò chì li resta à fà(ni)
Chì sott'à duie ore di soma
In marina hà da falà(ni).

È li bravi mulatteri
Ni ripartinu à l'affretta
Senza mancu troppu tempu
D'accenda la sigaretta
Parchì ci hè lu scarichinu
In marina chì l'aspetta.

Ma sempri strada facendu
Si sentinu li canzoni
Cunfusi par quiddi boschi
Cù tintenne è tintinnoni
È l'ochja sempri à li sacchi
Ch'eddu ùn si perdi carbonu.

Ghjambattista per istrada
Surveglia sempri li muli
Sè li so somi sò pari
S'eddi sò strinti li funi
Sicondi da lu so cantu
Ni faci anch'eddu altru è tantu.

Ùn si parla più di ghjorni
Sò cinque mesi ad avali
Ma prestu sì Diu voli
Si spera di terminà(ni)
È lu ricordu di tutti
Sempri si cunsirverà(ni).

À vedaci o amichi
Cantanu li mulatteri
Noi malgratu la fatica
Partimu mal'vulinteri
Parchì seti brava ghjenti
Corsi fidi è sinceri.

Passaremu per Maratu
È la bocca di Cilaccia
Ma rientrendu in Ulmetu
Emu da fistà l'arrivata
Muli cum'è mulatteri
L'emu troppu disbitata.

Si sente chjuccà la frusta
È batte le sunagliere
Rièntrenu da furesta
Muli rossi bianchi è neri
Sò Sicondi è Ghjambattista
D'Ulmetu li mulatteri.

La prima fala Falchetta
Soca la mula di guida
Appressu vene Culombu
Seguitatu da Pulina,
Rusetta, Corsa cun Bimba,
È pò Zèffiru incù Ninna.

Falchetta si pone in piazza
Tempu arrivata in furesta
Insumata à l'istante
Eppò ripiglia la testa,
Aspittendu li cumpagni
Sì qualchidunu s'arresta.

Insumati ch'elli sò tutti
Ricumèncianu à chjuccà(ne)
È cusì una per una
Sà ciò chì li resta à fà(ne)
Chì sott'à duie ore di soma
In marina hà da falà(ne).

È li bravi mulatteri
Ne ripàrtenu à l'affretta
Senza mancu troppu tempu
D'accende la sigaretta
Perchì ci hè lu scarichinu
In marina chì l'aspetta.

Ma sempre strada facendu
Si sèntinu le canzone
Cunfuse per quelli boschi
Cù tintenne è tintennoni
È l'ochji sempre à li sacchi
Ch'ellu ùn si perdi carbone.

Ghjambattista per istrada
Surveglia sempre li muli
Sè le so some sò pare
S'elle sò strinte le fune
Sicondi da lu so cantu
Ne face anch'ellu altru è tantu.

Ùn si parla più di ghjorni
Sò cinque mesi ad avale
Ma prestu sì Diu vole
Si spera di terminà(ne)
È lu ricordu di tutti
Sempre si cunsirverà(ne).

Avvèdeci o amichi
Càntanu li mulatteri
Noi malgratu la fatica
Partimu mal'vulinteri
Perchì site brava ghjente
Corsi fidi è sinceri.

Passaremu per Maratu
È la bocca di Cilaccia
Ma rientrendu in Ulmetu
Emu da festà l'arrivata
Muli cume mulatteri
L'emu troppu disbitata.

chjuccà : claquer / a frusta : le fouet
a sunagliera : collier de sonnaille que l'on met
aux chevaux et aux mulets / [vur'esta]
[r'ɔssi] / [n'ɛri]
-
[mulatt'eri]

-
soca [s'ɔga] : peut-être
[appr'essu]
seguità = suvità : suivre
-
-

[sib'ɔ̃nɛ]
insumà : charger une bête de somme
à l'istante : instantanément, sur le champ
a testa [t'esta] : la tête
-
arrestassi : s'arrêter

-
-
-
restà [rest'a] = firmà = fermà [fɛrm'a] : rester
[s'ɔtta] / a soma [az'ɔma] : la charge (d'un âne), le fardeau
a marina : bord de mer, littoral

-
affrettà : presser
[dr'oppu]
accende : allumer
u scarichinu : docker, portefaix
[lasp'etta]

strada facendu : chemin faisant
-
cunfusu (p.p. de cunfonde) : confondu, confus
a tintenna [tint'ɛnna] : la sonnaille
[l'otji]
u carbone : le charbon

per istrada : voir les formes avec i
surveglià = surviglià = surbiglià : surveiller
paru : égal, pareil
strintu (p.p. de stringhje) : serré
a funa : la corde (en poils de chèvres)
= altrettantu : autant, de même

[dij'ɔrni]
[m'ɛzi]
[mabr'estu] = [mabr'eʃtu] / [w'olɛ]
[sp'era]
[rig'ordu]
-

amichi [am'igi] = amici [am'iʤi] pluriel de amicu [am'igu]
-
-
-
-
[k'orsi]

-
a bocca [aw'ɔkka] : le col
-
festà = festighjà [f'esta] : fêter
-
disbità = disabità : quitter un lieu d'habitation

"Canti di a terra è di l'omi" 1976

Valid HTML 4.01 Strict Valid CSS!