A buttiglia d'acquavita - la bouteille d'eau de vie


Texte de Jean Costa - Testu di Ghjuvanni Costa

St'affare s'hè passatu tempi è tempi fà. Furcone avìa per a prima volta da francà u mare. Duie valisge nove in manu è una scàtula 1 à collu 2, assicurata cù un (c'ùn) pezzu di funicella 3, s'era infrugnatu 4 nu a prucessione di ghjente - per a maiò parte turisti- inchjustrata 5 davanti à un càtaru chì un (ch'un) impiegatu aprìa per lascià andà quelli chì, nant'à i so attracci 6, l'era statu postu u duganescu segnu.
    I trè duganeri 7 arritti daretu à un tavulone 8 parìanu oghje abbastanza bravacci per sti turisti chì, andèndusine 9 di Còrsica, ùn s'éranu di sicuru scurdatu di fà pruvistella di sigarette o di roba nustrale. Ma di quandu in quandu pò, bisugnava à ss'impiegati di u guvernu ch'elli ghjustificàssinu a so prisenza, è facìanu apre una valisgia o una scàtula, tocca quì, tocca culà. Cume fatta apposta 10, cascò nant'à Petru Furcone chì, ci vole à dilla, ùn avìa mai cù a furtuna pigliatu listessa strada.

(1) a scàtula : la boite. (mieux que a buatta !)
(2) à collu : sur soi, sur le dos.
(3) a funicella : la ficelle (de a funa la corde).
(4) infrugnassi : se faufiler (comme un rat dans un trou par exemple).
(5) inchjustrà : parquer (comme des animaux).
(6) l'attracci : l'attirail, le fourbi.
(7) u duganeru [du'aneru] : le douanier.
(8) un tavulone : augmentatif de a tàvula (planche ou 'table').
La table se dit plutôt u tavulinu.
(9) andèndusine = andendu si ne : en s'en allant.
(10) apposta = à posta : exprès, intentionnellement.

- " Avete qualcosa à dichjarà ? " li dumandò u duganeru.
- "Dichjarà chè ?" rispose Petru Furcone. "Ciò chì ghjé dentru a valisgia ùn hè roba arrubata : hè roba di casa. È pò entràtemi in borsa è ùn mi rumpite e stacche 1, chì vocu ne u me zitellu impiegatu in Tulò à l'arsanale."
I detti è e manere di Petru Furcone ùn sò di quelli chì piàcenu à duganeri :
- "Aprite in tantu ssa scàtula", li disse stizzuosu quellu ch'era custì, " chè no vécamu. Què, chì ghjé ? "
- "Què hè a me pruvista d'erba tabacca ".
- " È nu sta buttiglia, chì ci avemu ?"
- " Ùn tuccate quessa, chì ghjé acqua benedetta pigliata eri à Santa Lavasina ", dice Petru cuprendu a buttiglia cù una pezza 2.

(1) rompe e stacche : casser les bonbons !
(2) una pezza : une pièce (de linge).

Ma u duganeru, ch'ùn era micca niscentre 1, stappa 2 a buttiglia è l'annasa 3.
- " O zì ! Dite in burle *, o mi pigliate per una criatura 4 ? Què ùn hè acqua benedetta, chì ghjé acquavita !"
- " Indeh ! Mi pare di sì o sgiò dugané ! Fate sente ". È dopu à avè annasatu** anch'ellu, Petru si smaraviglieghja :
- " È mì, ch'avete ragiò 5 ! O i miràculi ! O beata Santa Lavasina ! È altru chè l'acqua fatta vinu da u Signore què ! " è, alzendu a buttiglia versu u celu, si face u segnu di a croce.

* Jean Costa écrit nburle
** voir à ce sujet comment traduire "après".

(1) niscentre : innocent.
(2) stappà = stuppà : déboucher.
(3) annasà : flairer.
(4) una criatura : un bébé, un nourisson.
(5) avete ragiò = avete a ragiò.

- " Miràculi o miràculi " dice u duganeru chì cuminciava à avenne una techja 1, dàtemi ssa buttiglia ! A vi "sesiscu" !
- " A mi ... cume vo dite ? Quessa pò a videremu ! " risponde Petru Furcone è, abbucchèndusi 2 a buttiglia d'acquavita, senza mancu rifiatà 3, a si sciacca 4 sana sana 5, eppò, purghjendu 6 u viotu :
- " Tenè 7 ! Què a vi pudete tene. È avà, s'ella ùn vi dispiace, chjudìtemi a me scàtula. È u vostru segnu duganescu fàtemilu quì ! ". È avvicinèndusi à u tavulone, Petru Furcone s'allarga u ghjileccu è insegna 8 a so panza, una di sse panze cume oghje si ne vede poche, una panza alifantesca duve u litru d'acquavita si n'era falatu senza mancu vede lume ...

(1) avenne (avè ne) una techja : en avoir ras le bol.
(2) abbuchèndusi = abbuchendusi : en se mettant la bouteille à la bouche (vient de a bocca).
(3) rifiatà : reprendre haleine.
(4) sciaccassi : s'enfiler, s'envoyer.
(5) sana sana : toute entière, d'un trait.
(6) porghje : tendre (avec la main).
(7) tenè = tenì : tenez ; voir le verbe tene.
(8) insignà : montrer, désigner.

Valid HTML 4.01 Strict Valid CSS!