Texte de Jean Costa - Testu di Ghjuvanni Costa
Carlu Ghjaseppu è Francesca Marìa éranu
puvarelli cum'ellu ci n'era tanti prima per ssi paesi, è campàvanu
un ghjornu piglia l'altru nant'à un urticellu è una pensiunella
di guerra. È si pò dì chì pranzi 1
in casa soia si ne facìa pochi è micca, s'ellu ùn hè
un pezzu di carne arrangiata 2 una dumènica
si, una dumènica nò, è u ghjornu di a festa curpurale,
un tianu 3 di caprettu.
Una sera d'invernu, c'èbbenu a visita d'un parintellu chì stava
in cuntinente è chì dipoi parechji anni ùn avìanu
più vistu. Era di sicuru ben piazzatu perchè bellu in lussu 4
scalete 5 in paese : ma mancu un suppu 6
fieru è cusì à a manu chì accittò senza fassi
pricurà di stàssine à fà cena quandu Carlu Ghjaseppu,
ùn pudendu fà di menu, a li pruponì 7.
(1) u pranzu [pr'andzu]
: repas copieux (2) arrangiata : (ici) accomodée. (3) tianu [ti'ãnu] : poêle ou poêlon en terre. (4) lussu : luxe. (5) scalà : débarquer. scalete = scalò. (6) un suppu = un sùppulu : un petit peu. (7) prupone : proposer. pruponì = prupose. voir pone. |
È, in tantu, dopu avè accesu a làmpana à petrollu 1
azzingata à u sulaghju 2 è chì
Francesca Marìa chjamava una "suspension", Carlu fece tastà
à u cuginu un bichjeru di vinu di a so pèrgula 3
chì n'era assai fieru. Ma a moglia, da a porta di cucina, li facìa
cennu dipoi un pezzettu è ellu ùn si avvidìa 4.
Allora u chjamò à meza voce : "O Carlu Ghasè, veni
un suppu quì chì t'aghju da vede."
È in cucina : "Dimmi un pocu, o caru di me, a sai chì e faci
puricce 5 tù ? Cosa l'avemu da dà
à manghjà à u to parentone ? Più d'una suppa di
ceci un ci hè di prontu, è u casgiu vechju hè guasi compiu 6."
"Ùn ti fà gattivu 7 sangue
o Ceccé chì ci aghju pensatu ancu eiu 8."
rispose u maritu. "Diceraghju à u nostru cuginu chì ci hè
una supparella di ceci per principià ma chì, per appressu, ci
ai tombu un cunìgliulu casanu 9 è
u ci acconci 10 prestu prestu à a stretta. 11"
"Un cunìgliulu ! " scappa guasi à alta voce à
Francesca Marìa. "Ci sì o t'hè cullatu dighjà
u vinu in capu ? Ùn sì mai statu capace di fammi un zitellu, ma
sè tù riesci à fammi un cunìgliulu prontu è
lestu 12 per stasera, allora un dicu più
nulla !"
(1) petrollu = petroliu = pitroliu
: pétrole. petrollu est un gallicisme. (2) u sullaghju : plafond (sol de l'étage du dessus). (3) a pèrgula : treille, pergola, tonnelle. (4) avvèdesi : s'apercevoir. voir vede. (5) e puricce : distribution gratuite de lait à laquelle procédaient les berges de certains villages à l'occasion de la Saint-Pancrace ou de la Fête-Dieu. (6) compie : achever, terminer un ouvrage. p.p. compiu. (7) gattivu : mauvais. écrit ici gattiu. (8) casanu : fait à la maison. (9) ancu eiu = anch'eiu : moi aussi. (10) accuncià : arranger (ou réparer). (11) à a stretta : à l'éttouffée. (12) prontu è lestu : fin prêt. |
"Hai da stà cheta 1
prima di caccià scimùghjine 2 ?"
li dice u maritu assicurèndusi per a porta scringnata 3
chì u cuginu un pudìa sente. "Èccuci ciò chè
t'ai da fà : nu u mentre ch'eu pongu i piatti, tù, stàttine
in cucina eppo', dopu una stonda, lascia cascà in pianu una purtata 4
- quella chì ti dete 5 màmmata è
chì hè scannata 6 - è, sbiguttita 7,
veni à annunziacci chì u tianu di cunìgliulu t'hè
cascatu nu 8 u fucone. Cusì u nostru parente
si cuntenterà cume noi di a suppa di ceci è d'un pezzu di casgiu,
ma l'onore serà francu è salvu. 9"
È Carlu Ghjaseppu volta in salottu : "O Paré ! Chè
no mèttimu ssa tàvula chì prestu hè ora di fà
cena. Averai ancu l'appitittu !" In ssu mentre si sente dillandi 10,
in cucina, un rimore di chjappulame 11 rottu.
"Per Diu Santu ! Chì averà fattu ssa sguaiata 12
?" dice Carlu Ghjaseppu spunendu 13 i piatti.
"Scumettu 14 ch'ella hà fattu cascà
u tianu." È s'affacca 15 in cucina
duve a pòvera donna si ne stava insensulita 16,
arritta e mani pendiconi 17. "Chì
ci hè ?" mughja 18 Carlu per fassi
sente da sala. "Ùn hè micca u cunìgliulu à
u menu ?"
"Nò o cararellu" li risponde Ceccé sottu voce, "ùn
hè micca u cunìgliulu ! Ùn a vedi chì hè
a suppera di ceci chì m'hè sculisciata 19
di manu ?".
(1) chetu : paisible, tranquille folie douce. (2) scimùghjine : . (3) scringnata : (4) purtata : plat, service. (5) dete : donna. voir dà. (6) scannatu : fendu, fêlé. (7) sbiguttisce : effarer, bouleverser. (8) nu : dans. (9) francu è salvu : sain et sauf. (10) dillandi = dilandi = quallandi = cullandi : par là-bas. (11) u chjappulame : la vaisselle ordinaire. (12) sguaiatu : maladroit. (13) spone : poser, déposer. voir pone. spunendu est le gérondif. (14) scumette : parier. voir mette. (15) affaccassi : se montrer, apparaître. (16) insensulitu : qui a la tête lourde. (17) pendiconi : ballant. (18) mughjà : crier. (19) sculiscià : glisser. |