Santu è u bambinellu - Toussaint et le petit Jésus


Texte de Jean Costa - Testu di Ghjuvanni Costa
Suite de U scarparu è u telèfunu.

    Santu u circandaghju 1 chè n'avemu vistu, ghjorni fà, truvassi un paghju di scarpi novi novi 2, mandati da a madonna, ci vole à dì chì era assai bè ancu cù u Signore è chì aspessu 3 li facìa una visitella 4 in ghjesgia s'ellu l'accadìa 5 di truvanne 6 una aperta for' d'ora è, u megliu chì era, a sera à tardi 8. Ci vole à dì torna chì Santucciu s'era avvistu 7 chì u pane intintu 9 nu l'oliu 10 era assai più bonu 11 chè seccu è u sustenìa 12 di più chè quandu schjettu 13 u manghjava.
    À E Ville *, a porta di a ghjesgia serrava 14 male è Santu l'avìa rimarcata. S'accunciava dunque, per ghjùnghjeci di seratica, cullava à l'altare 15 maestru, intinghjìa 16 u so pane seccu cù l'oliu di u lumìgnulu 17 è pò u si sciaccava 18.

(1) circandaghju : mendiant.
(2) novi novi : tout neuf. Voir la répétition de l'adjectif.
(3) aspessu = à spessu = spessu = suvente : souvent.
(4) una vìsita : une visite visitella : petite visite.
(5) accade : arriver, survenir, se produire (un événement).
Noter l'utilisation de l'indicatif au lieu du subjonctif !
(6) truvanne = truvà ne.
(7) avvènesi : se souvenir.
S'hè avvistu : il s'est souvenu, remémoré
(8) tardi : tard.
(9) intintu : trempé (p.p. de intinghje tremper).
(10) nu = innu : dans. En corse, oliu est masculin : pour dire "l'oliu hè caldu" vous entendrez souvent "l'huile est chaud", au même titre que "l'air est fraîche". :-)
(11) "meilleur" dans le sens "qui a meilleur goût" se dit più bonu et non megliu !
Stu pane hè più bonu cà quessu.
(12) sustene = soutenir.
(13) schjettu = schiettu : sec, sans rien d'autre.
(14) serrà : fermer.
(15) altare : autel.
(16) intinghje : tremper.
(17) lumìgnulu : petit cierge pour procession nocturne.
(18) sciaccassi : s'envoyer, s'enfiler (fam.).

    Ma s'ell'era circandaghju, ùn era micca, Santu, un furdanone 19. Prima di tuccà l'oliu benedettu, s'inghjinuchjava 20 nant'à u scalone di e balustre, mittìa a manu in pettu è, addirizzendusi 21 à u Cristu in croce chì stà postu sopra à l'altare : "O Signore Ghjesu Cristu" li dumandava, "possu intinghje u me pane ?" È poi si rispundìa da per ellu à alta voce : "Ié o Sà ! intinghji è manghja chì hè ancu roba toia."
    Ma a mane, Luiggi u sacristanu si rumpìa u cerbellu à cercà cum'ellu pudìa fà un lumìgnulu cusì chjugu à frustassi un bichjerone d'oliu nu a nuttata. "Hè un miràculu" pensava, "o quì ci hè qualchi fìsica à l'insottu. Sta sera m'impostu 22 è avemu da vede pò". È dopu cena s'impustò, quassù nant'à u pùlpitru 23, ghjustu daretu à una stàtula 24 chì riprisenta un bambinellu stendu à bracce stese 25 versu l'altare.

(19) furdanu : gueux, va-nu-pieds, et par extension, chenapan, canaille.
(20) inghjinuchjassi = indinuchjassi : s'agenouiller.
De u ghjinochju = dinochju : le genou. Inghjinuchjatoghju : agenouilloir, petit prie-dieu.
(21) addirizzassi : se redresser.
(22) impustassi : se mettre à l'affût. impustà : poster (mettre à la poste, à la boîte).
(23) pùlpitru : chaire (église).
(24) stàtula : statue.
(25) stesu : étendu (p.p. de stende).

    Sunàvanu nov'ore à a pèndula 26 chì ghjè in sacristia. A porta di latu mancu (quella chì avìa u so ferriale 27 incruccattu 28), s'apre in trizinendu 29 chì mancava di grassa nu i masciotti 30, è eccu à Santu chì dopu éssesi 31 scapertulatu, si ne colla dirittu à l'altare cume s'ellu fussi in casa soia.
"Sta volta u tengu", pensò Luiggi. "Vulìa di quale ch'ell'era !". È u lascia fà.
    Santu s'inghjinochja è, cume d'abbitùdine : "O Signore ! U possu intinghje u me ...". "No !" risponde da quassù u sacristanu senza fassi vede. U nostru amicacciu, chì l'era stata in gola a parolla, si gira è vede u bambinellu cù e so bracciulelle stese è chì parìa prontu à parlà torna. "Per la miseria ! Li lampa da quaiò, ciuttendu 32 u so pane nu l'oliu. Chì manere sò què ? Saranu e criature 33 avà chì anu da taglià a parolla à i grandi ?" ... È intinghje è manghja u so pane guardendu sott'ochju 34 u Cristu in croce chì, quassù sopra à l'altare maestru, li parìa ch'ell'avessi trinicatu 35 u capu cume per accunsente 36.

(26) pèndula : pendule.
(27) ferriale : verrou. [fɛrri'alɛ]
(28) incruccattu : bloqué, enrayer
incruccassi : se bloquer, s'enrayer (serrures et autres mécanismes).
(29) trizinà : grincer. noter ici l'emploi de in devant le gérondif !
(30) masciottu = masciòttulu = ghjàngaru = gàncaru = mappa (n.f.) : gond.
(31) dopu èssesi (esse si) : après s'être.
(32) ciuttà : plonger.
(33) a criatura : l'enfant en bas âge.
(34) guardà sott'ochju : regarder par en dessous.
(35) trinicà : remuer.
(36) accunsente : acquiescer.

* E Ville : Ville di Parasu in Balagna

Valid HTML 4.01 Strict Valid CSS!