U scarparu è u telèfunu - Le cordonnier et le téléphone


Texte de Jean Costa - Testu di Ghjuvanni Costa
Lire la suite dans Santu è u bambinellu.

 State à sente stu stalvatoghju è s'o vi contu fola ch'ella mi caschi a lingua. A cosa hè accaduta quand'era zitellu, in paese d'Achjatana * à l'èpuche 1 ch'ellu ci fù postu u telèfunu pùblicu, dunque s'o ùn mi sbagliu, in vint'ottu o vinti nove.
 Ùn si parlava più chè di què è ugnunu dicìa a soia. A dumènica, in piazza, à latu à u munumentu, si vidìanu ssi vichjetti 2 stendu à sente trinnichendu u capu 3 u nostru maestru chì pruvava à spiegalli ssa maravigliosa. Ancu u sgiò curatu ne parlò in pùlpitru u ghjornu di San Bartulumeu, chì ghjè a festa curpurale. Dunque si ne parlava : à veghja, à a funtana di Ghjandiconi, à l'ortu, nu 4 a stretta ... Una mane aghju vistu una vechjetta chì ghjunghjìa da l'acqua stàssine una bella stonda, arritta è mani pendiconi, cù a so sechja 5 in capu, à guardà, cume incantata, u "poteau" ch'era statu piantatu arrembu 6 à un muraglione ... Ma rivenemu à u nostru affare.

(1) èpuca : époque. dit èpica dans .
(2) vichjettu : petit vieillard.
(3) trinnicà : remuer, dodeliner : u cane trinneca a coda.
(4) nu = innu : dans.
(5) a sechja : seau piove à sechje : il pleut à verse.
(6) arrembu (à) : appuyé à.

 U figliolu di Pàulu Santu u scarparu era tandu à fà u suldatu per ssu cuntinente. Un ghjornu, per lèttera, dumandò à u babbu di falli un paghju di scarpi stacchittati 7 chì s'avìa fattu arrubà i soi, è di mandàllili per posta à u più prestu. Pàulu Santu n'avìa un paghju pronti è lesti 8 ch'ùn c'era più chè sciaccalli e stacchette 9. Si misse sùbitu à finìsceli è disse à a so moglia.
 "Sarìa vergugnosa ancu per a ghjente chì u figliolu d'un scarparu stìa scalzu un ghjornu di più. Senti un pocu, o Catalì ! I scarpi sò pronti ma, sì invece di dalli à u pidone i mettìamu stasera à l'attrachjata nant'à i fili di ssu telèfunu, ùn ci custarìa nulla per mandalli è forse ancu ghjunghjerìanu più prestu. Pare chì viaghja cusì bè è cusì in furia puru s'ellu hè per u luntanu."

(7) stacchittatu : clouté.
(8) l'adjectif lestu est ajouté à un autre adjectif pour insister sur celui-ci : prontu è lestu : fin prêt, vechju è lestu : tout vieux qu'il est, carchi è lesti : chargés comme ils le sont.
(9) e stacchette : les clous, les rivets. Un clou (pointe) se dit un chjodu.

 A sera dunque, Pàulu Santu è a moglia pòrtanu i scarpi à l'uscita di u paese, chì c'era custì un "poteau" à latu à un querciu è si pudìa, di ssu fattu, cullà megliu in cima. Inde u mentre chì Catalina li facìa lume cù un lampione, Pàulu Santu scrochja 10 nant'à u querciu è azzinga i scarpi à una di sse tazze in chjàppulu 11 chì tènenu i fili è sò ancu cusì pràtiche per pruvà e sfròmbule 12 è paru e pistole. Fattu l'affare, i nostri niscentri 13 si ne vanu à dorme, cuntenti cume pichji 14 ...
Verdi quattr'ore di mane, Santu u circandaghju 15 a si pigliava pian'pianoni per u frescu, u so sacchettu à l'armone, è suchjèndusi un pezzu di steccu 16. Da luntanu hà vistu i scarpi. I soi, dipoi ch'elli i strascina 17 per sse strade, ùn ne ponu più.

(10) scruchjà : disparaître (derrière quelque chose).
(11) un chjàppulu : un débris. In chjàppulu : en morceaux.
(12) una sfròmbula : une fronde.
(13) niscentru : naïf, innocent, ingénu.
(14) un pichju : pic-vert. Cuntentu cum'un pichju : content comme tout.
(15) circandaghju : vagabond, mendiant.
(16) un steccu : un morceau de bois, une brindille.
(17) strascinà = trascinà : traîner.

 "O chì miràculu ! Questi hè a Madonna chì i mi manda" pensa à alta voce Santu u circandaghju ? Ind'un ame ** senza mancu pone u so sacchettu, hè in cima di u querciu, fala i scarpi è i si prova. Li sò un suppulellu larghi 18, ma ùn dice nulla è si ne và fènduli strizinà 19. Vultèndusi prima di francà a girata face un cennu d'addìu 20 è di cumpassione à i so vechji scarpacci ch'ellu hà lagatu 21 à u pede di u "poteau" dopu avelli cacciatu i straglieri chì èranu sempre boni.
Pàulu Santu u scarparu, ellu, ùn vidìa l'ora ch'ellu fessi ghjornu per andà à rèndesi contu sè i scarpucci di u so figliulellu èranu partuti. S'arrizza prima u spuntà di u sole 22 è corre à vede.
  "O chì miràculu", disse anch'ellu, "Què si, sò invenzioni ! Sò belli chè partuti i scarpi, ma saetta ! Sò ancu ghjunti nu a nuttata i vechji da quallà. Umbà !".
È a sera tuttu u santu paese a sapìa è si ne facìa risate ...

(18) un suppulellu = un sùppulu : un brin, un tantinet.
(19) strizinà : grincer.
(20) un cennu : un signe.
(21) lagà = lascià : laisser.
(22) spuntà : poindre, apparaître.

* : Occhiatana
** : U tempu di dì "amen"

Valid HTML 4.01 Strict Valid CSS!