Texte de Jean Costa - Testu di Ghjuvanni Costa
Suite de Santu è u bambinellu.
Santu u circandaghju 1
hè mortu nantu à a novantina. Ùn sappe 2
mai di ghjustu a so età 3 è s'ellu
campete tantu segnu è bench'ellu li manchessi aspessu dicenove soldi
per fà un francu, chì fame è sete ùn hà mai
patutu 4 assai. O allora appena un zìnzicu 5
per falli ghjunghje a sputulaccia 6 in bocca.
Hè vera chì unu o l'altru di i so santi patroni, postu chì
tutti l'avìa, pregò sempre per ellu in crìtiche circunstanze.
L'avemu impicciatu 7 cusì, una sera à
tardi, intighjèndusi 8 un pezzu di pane
nu l'oliu santu di u nostru Signore. È v'arricurdate chì una dumènica
di veranu un vechju curatu, per cumpassione, ci lasciò un casgiu niulincu.
Sta volta Santu strascinava i so scarpi frusti 9
per ssu Bastìa 10. Ma ci avìa buscu 11
pocu è micca 12 - i citadini sò
più manistretti 13 chì i paisani
- è dentru à u so saccottu più di un'anca di pane 14
un c'era.
(1) circandaghju : mendiant. (2) sapè : savoir ; ùn sappe (passé simple) : il ne sut. (3) età (n.f.) : âge. (4) pate : supporter, souffir patutu : participe passé. (5) un zìnzicu : un tantinet, un tout petit peu. (6) u sputu : la salive. (7) impiccià : prendre sur le fait, surprendre (8) intinghje : tremper. (9) strascinava i so scarpi frusti = trainait ses chaussures usées (strascinà = trascinà : traîner). (10) per ssu Bastìa : dans les environs de Bastia. (11) buscu : dégotté, (p.p. de buscà : dégotter, buscassi : se procurer). (12) pocu è micca = peu ou pas du tout. (13) manistrettu : pingre. De manu (main) + strettu (étroit). (14) un'anca di pane : la moitié d'un pain fendu. |
Fendu passi è veni sott'à i plàtani
di a piazza San Niculau, u nostru amicu pensirighjava in aspittendu 15
di manghjassi un buccone 16 à l'ora di
fà cullazione. Ma u pane schiettu 17 ùn
l'hè mai andatu, a si sà u sacristanu di E Ville, è per
u mumentu prigava u Supranu d'aiutallu à buscassi un suppulellu di cumpane 18.
Ma cosa serà quallà, in fondu à
a piazza, ssa fumicata chì esce d'una spezia di casetta di legnu ? Ùn
avendu di primura nunda à fà, Santu s'avvicina. Altru chè
fumicata ! Hè un aromu divinu, una fumata zeppa 19
chì si sparghje 20 à l'intornu,
pasce in terra è si rileva per cullà à stuzzicà 21
e nare 22 à dàlline a pruditella 23.
Una fumata nustrale fattu cù suchju machjescu 24
è cu carne purcina. Un adore 25 chì
ogni Corsu, ancu impinzutitu 26, ricunnosce à
ochji chjosi 27.
(15) noter ici l'emploi de in devant le gérondif ! (16) un buccone : une bouchée. (17) schiettu : sec, sans rien. (18) cumpane : ce que l'on mange avec du pain, accompagnement. (19) zeppu : dru, épais. (20) sparghje : répandre, étendre. (21) stuzzicà : taquiner. (22) u naru : la narine. pluriel au féminin : e nare. (23) pruditella : légère démangeaison. [pru(d)id'ella] (24) suchju machjescu : le suc du maquis. (25) adore = odore : odeur, arôme. (26) impinzutitu : qui a pris le langage, les manières et le comportement des français. (27) à ochji chjosi : les yeux fermés. |
Custì, davanti à Santu chì ne stà
invisistitu 28, un mercante di manghjusca 29
face arruste tronchi di figatellu 30 chì
si tòrcenu è si sbàccanu 31
nant'à una gratìcula 32, pienghjendu
nu a rusta 33 làcrime lardine 34
è alinendu 35 cusì un ùltimu
fiatu perfumatu 36. Santu si sente cume incantatu 37.
U nasu li fumiculeghja è ingolle chì t'ingolle 38
saliva à avvene a bocca asciutta 39.
Un pezzicciu di ssu figatellu, ellu u si sciaccherebbe 40
ancu in capu à un tignosu 41. Ma più
di duie pezze di dece solli in stacca soia ùn ci hè. È
Santu chì sà leghje hà vistu impataffiatu 42
u prezzu di u figatellu bastiacciu astrittu *. Cù
vinti solli, à l'ora d'oghje, ci hè pocu à fà conti.
I soi sò prestu fatti. È, appughjèndusi 43
nant'à a sponda 44 di a buttega 45
è rumpèndusi 46 un pezzu di a so
anca di pane, si pone a mastucàssilu assurpendu 47
à bocca è nare a fumata figatellesca chì li scioglie in
gola è li face cume billizzighi 48 à
u palatu, tale farebbe un fumentu 49 miraculosu.
* arrustitu traduttu in balaninu
(28) invisistitu : ??? (29) a manghjusca : les victuailles. (30) arruste tronchi di figatellu : rôtir des gros morceaux de figatelli. (31) sbaccà : couper en deux d'un seul coup. (32) a gratìcula : le grill. (33) a rusta : la braise. (34) làcrime lardine : des larmes de lard. (35) alinà : souffler légèrement. (36) perfumatu = prufumatu : parfumé. (37) incantatu : enchanté. (38) ingolle : avaler. (39) à avvene a bocca asciutta : à en avoir la bouche sèche. (40) sciaccassi : s'envoyer (ici au conditionnel). (41) tignosu : teigneux. (42) impataffiatu : ???. (43) appughjassi : s'appuyer (ici au gérondif). (44) a sponda : le rebord. (45) buttega : boutique. [butt'ea] (46) rompe : rompre. (47) assurpà : absorber. (48) i billizzighi : les chatouilles. (49) fumentu : effluve, fumigation. |
Compiu u so pane, Santu s'asciuva a bocca cù
un pezzu di mandile è s'appronta à tramutassi 50.
Ma u mercante di manghjusca chì l'avìa guardatu fà u chjama
:
« O zì ! Mi pare chè vo àbbiate fattu cullazione,
n'hè vé ? Ma quì a ghjente onesta deve pagà prima
d'andàssine. » Sse parolle inaspittate fàcenu scappà
à Santu un crescicore 51 : « Pagà
? » risponde ellu, « è cosa aghju compru, à voi o
amicu, per avevvi da pagallu ? » Ma u mercante era di quelli chì
ùn darèbbenu gràtisi 52 mancu
focu di sigaretta, o allora vulìa sburlattà 53
:
« È a fumata di u me figatellu »,
dice seriu seriu, « chì ne fate o Zì ? Ùn v'hè
micca piaciuta 54 o chè ? Ùn l'hà
micca datu gustu à u vostru pane seccu ? L'avete assurpata 55,
bisogna à pagalla ! » Ma Santu ùn si scumenta 56
cusì, è cume dopu esse appastatu 57
si sente ancu stuzzicà da e muse :
« Hè ghjusta », risponde à
u mercante, « è se assurpata fù a vostra fumata, cù
rispettu è orgogliu pagalla vogliu ! » Poi, caccendu di borsa una
scatulella di ferru 58 induve ellu tene e duie
pezze di dece solli, l'avvicina à l'arechja mercantesca è fèndula
ruminicà 59 :
« State à sente o amicu stu sonu cristallinu.
Cosa ne dite, andarà ? » U mercante accunsente di capu 60,
cridendu di buscassi dui ramaglioni 61, è
porghje 62 a manu. Ma Santu :
« Pianu o paisà ! Micca i sullachjoni 63
! U sonu basterà mi pare, è cusì saremu patti 64
! »
(50) tramutassi : se déplacer. (51) crescicore : hoquet, nausée, haut-le-coeur. (52) gràtisi : gratis, gratuitement. (53) sburlattà : fanfaronner. (54) piaciutu : plu. Participe passe de piace : plaire. (55) assurpatu : absorbé. (56) scumintà : gêner. Scumintassi : se gêner. (57) appastà : nourrir abondamment. (58) una scatulella di ferru : une petite boite en fer. (59) ruminicà = rumicà : secouer, agiter. (60) accunsente di capu : acquiescer de la tête. (61) un ramaglione : ancienne pièce de monnaie en cuivre. (62) porghje : tendre (p.p. portu). (63) u sollu = u soldu : le sou. (64) simu patti : nous sommes quitte. |