Santu è u figatellu - Toussaint et le figatelli


Texte de Jean Costa - Testu di Ghjuvanni Costa
Suite de Santu è u bambinellu.

 Santu u circandaghju 1 hè mortu nantu à a novantina. Ùn sappe 2 mai di ghjustu a so età 3 è s'ellu campete tantu segnu è bench'ellu li manchessi aspessu dicenove soldi per fà un francu, chì fame è sete ùn hà mai patutu 4 assai. O allora appena un zìnzicu 5 per falli ghjunghje a sputulaccia 6 in bocca. Hè vera chì unu o l'altru di i so santi patroni, postu chì tutti l'avìa, pregò sempre per ellu in crìtiche circunstanze. L'avemu impicciatu 7 cusì, una sera à tardi, intighjèndusi 8 un pezzu di pane nu l'oliu santu di u nostru Signore. È v'arricurdate chì una dumènica di veranu un vechju curatu, per cumpassione, ci lasciò un casgiu niulincu.
    Sta volta Santu strascinava i so scarpi frusti 9 per ssu Bastìa 10. Ma ci avìa buscu 11 pocu è micca 12 - i citadini sò più manistretti 13 chì i paisani - è dentru à u so saccottu più di un'anca di pane 14 un c'era.

(1) circandaghju : mendiant.
(2) sapè : savoir ; ùn sappe (passé simple) : il ne sut.
(3) età (n.f.) : âge.
(4) pate : supporter, souffir
patutu : participe passé.
(5) un zìnzicu : un tantinet, un tout petit peu.
(6) u sputu : la salive.
(7) impiccià : prendre sur le fait, surprendre
(8) intinghje : tremper.
(9) strascinava i so scarpi frusti = trainait ses chaussures usées (strascinà = trascinà : traîner). 
(10) per ssu Bastìa : dans les environs de Bastia.
(11) buscu : dégotté, (p.p. de buscà : dégotter, buscassi : se procurer).
(12) pocu è micca = peu ou pas du tout.
(13) manistrettu : pingre. De manu (main) + strettu (étroit).
(14) un'anca di pane : la moitié d'un pain fendu.

 Fendu passi è veni sott'à i plàtani di a piazza San Niculau, u nostru amicu pensirighjava in aspittendu 15 di manghjassi un buccone 16 à l'ora di fà cullazione. Ma u pane schiettu 17 ùn l'hè mai andatu, a si sà u sacristanu di E Ville, è per u mumentu prigava u Supranu d'aiutallu à buscassi un suppulellu di cumpane 18.
    Ma cosa serà quallà, in fondu à a piazza, ssa fumicata chì esce d'una spezia di casetta di legnu ? Ùn avendu di primura nunda à fà, Santu s'avvicina. Altru chè fumicata ! Hè un aromu divinu, una fumata zeppa 19 chì si sparghje 20 à l'intornu, pasce in terra è si rileva per cullà à stuzzicà 21 e nare 22 à dàlline a pruditella 23. Una fumata nustrale fattu cù suchju machjescu 24 è cu carne purcina. Un adore 25 chì ogni Corsu, ancu impinzutitu 26, ricunnosce à ochji chjosi 27.

(15) noter ici l'emploi de in devant le gérondif !
(16) un buccone : une bouchée.
(17) schiettu : sec, sans rien.
(18) cumpane : ce que l'on mange avec du pain, accompagnement.
(19) zeppu : dru, épais.
(20) sparghje : répandre, étendre.
(21) stuzzicà : taquiner.
(22) u naru : la narine. pluriel au féminin : e nare.
(23) pruditella : légère démangeaison. [pru(d)id'ella]
(24) suchju machjescu : le suc du maquis.
(25) adore = odore : odeur, arôme.
(26) impinzutitu : qui a pris le langage, les manières et le comportement des français.
(27) à ochji chjosi : les yeux fermés.

 Custì, davanti à Santu chì ne stà invisistitu 28, un mercante di manghjusca 29 face arruste tronchi di figatellu 30 chì si tòrcenu è si sbàccanu 31 nant'à una gratìcula 32, pienghjendu nu a rusta 33 làcrime lardine 34 è alinendu 35 cusì un ùltimu fiatu perfumatu 36. Santu si sente cume incantatu 37. U nasu li fumiculeghja è ingolle chì t'ingolle 38 saliva à avvene a bocca asciutta 39.
    Un pezzicciu di ssu figatellu, ellu u si sciaccherebbe 40 ancu in capu à un tignosu 41. Ma più di duie pezze di dece solli in stacca soia ùn ci hè. È Santu chì sà leghje hà vistu impataffiatu 42 u prezzu di u figatellu bastiacciu astrittu *. Cù vinti solli, à l'ora d'oghje, ci hè pocu à fà conti.
    I soi sò prestu fatti. È, appughjèndusi 43 nant'à a sponda 44 di a buttega 45 è rumpèndusi 46 un pezzu di a so anca di pane, si pone a mastucàssilu assurpendu 47 à bocca è nare a fumata figatellesca chì li scioglie in gola è li face cume billizzighi 48 à u palatu, tale farebbe un fumentu 49 miraculosu.

* arrustitu traduttu in balaninu

(28) invisistitu : ???
(29) a manghjusca : les victuailles.
(30) arruste tronchi di figatellu : rôtir des gros morceaux de figatelli.
(31) sbaccà : couper en deux d'un seul coup.
(32) a gratìcula : le grill.
(33) a rusta : la braise.
(34) làcrime lardine : des larmes de lard.
(35) alinà : souffler légèrement.
(36) perfumatu = prufumatu : parfumé.
(37) incantatu : enchanté.
(38) ingolle : avaler.
(39) à avvene a bocca asciutta : à en avoir la bouche sèche.
(40) sciaccassi : s'envoyer (ici au conditionnel).
(41) tignosu : teigneux.
(42) impataffiatu : ???.
(43) appughjassi : s'appuyer (ici au gérondif).
(44) a sponda : le rebord.
(45) buttega : boutique. [butt'ea]
(46) rompe : rompre.
(47) assurpà : absorber.
(48) i billizzighi : les chatouilles.
(49) fumentu : effluve, fumigation.

 Compiu u so pane, Santu s'asciuva a bocca cù un pezzu di mandile è s'appronta à tramutassi 50. Ma u mercante di manghjusca chì l'avìa guardatu fà u chjama :
« O zì ! Mi pare chè vo àbbiate fattu cullazione, n'hè vé ? Ma quì a ghjente onesta deve pagà prima d'andàssine. » Sse parolle inaspittate fàcenu scappà à Santu un crescicore 51 : « Pagà ? » risponde ellu, « è cosa aghju compru, à voi o amicu, per avevvi da pagallu ? » Ma u mercante era di quelli chì ùn darèbbenu gràtisi 52 mancu focu di sigaretta, o allora vulìa sburlattà 53 :
    « È a fumata di u me figatellu », dice seriu seriu,  « chì ne fate o Zì ? Ùn v'hè micca piaciuta 54 o chè ? Ùn l'hà micca datu gustu à u vostru pane seccu ? L'avete assurpata 55, bisogna à pagalla ! » Ma Santu ùn si scumenta 56 cusì, è cume dopu esse appastatu 57 si sente ancu stuzzicà da e muse :
    « Hè ghjusta », risponde à u mercante,  « è se assurpata fù a vostra fumata, cù rispettu è orgogliu pagalla vogliu ! » Poi, caccendu di borsa una scatulella di ferru 58 induve ellu tene e duie pezze di dece solli, l'avvicina à l'arechja mercantesca è fèndula ruminicà 59 :
    « State à sente o amicu stu sonu cristallinu. Cosa ne dite, andarà ? » U mercante accunsente di capu 60, cridendu di buscassi dui ramaglioni 61, è porghje 62 a manu. Ma Santu :
     « Pianu o paisà ! Micca i sullachjoni 63 ! U sonu basterà mi pare, è cusì saremu patti 64 ! »

(50) tramutassi : se déplacer.
(51) crescicore : hoquet, nausée, haut-le-coeur.
(52) gràtisi : gratis, gratuitement.
(53) sburlattà : fanfaronner.
(54) piaciutu : plu. Participe passe de piace : plaire.
(55) assurpatu : absorbé.
(56) scumintà : gêner. Scumintassi : se gêner.
(57) appastà : nourrir abondamment.
(58) una scatulella di ferru : une petite boite en fer.
(59) ruminicà = rumicà : secouer, agiter.
(60) accunsente di capu : acquiescer de la tête.
(61) un ramaglione : ancienne pièce de monnaie en cuivre.
(62) porghje : tendre (p.p. portu).
(63) u sollu = u soldu : le sou.
(64) simu patti : nous sommes quitte.

Valid HTML 4.01 Strict Valid CSS!