A servuccia prienziosa - La mauvaise servante paresseuse


Texte de Jean Costa - Testu di Ghjuvanni Costa

Quellu vechju curatu d'Algajola chè vo cunniscite postu chì l'avete vistu sparte un casgiu niulincu cù Santu u circandaghju, avìa una servuccia di circa vint'anni, mezana 1 d'una famiglia di pòveri disgraziati è ch'ellu tenìa per cumpassione. Era una zitelletta belluccia ma, per è faccende casane pocu laziosa 2 à tal puntu ch'in presbiteriu e ragnate 3 éranu cume in casa soia è chì un zingarellu * di lamaghja 4 in fondu à l'àbitu 5 di u nostru prete andava alegrèndusi 6 perchè e zarziture 7 o altre cusgere 8 ùn avìanu mai avutu a simpatìa di e maniole di Marietta. Cusì si chjamava a serva di "Missié".
Una dumènica a mane questu quì, invitatu dopu messa à fà cullazione inde u merre, chere 9 à Marietta u paghju di scarpi novi ch'ellu ùn pone per risparu 10 chè una volta a simana. Carchi di fanga secca 11 ch'elli éranu ssi scarpi ! È chì fanga ! Quella chì, sette ghjorni fà, ci avìa appiccicatu 12 una dumènica piuvicinosa.
"O Mariè ! Ùn l'ai anc'à nettà ssi scarpi ! " si lamenta u nostru brav'omu, pruvendu d'ingrussà a voce.
"Chì bisognu c'era di nettàlli o sgiò curà ? Tantu in escendu l'avete da imbruttà torna", risponde ssa scrianzata prienzosa 13.

(1) mezanu [medz'anu] : moyen, intermédiaire, entre les deux.
(2) laziosu [ladzj'ɔzu] : qui montre de l'entrain, dispos.
(3) a ragnata [rãɲ'ada] : araignée.
(4) a lamaghja : ronce.
(5) àbitu : le vêtement d'un religieux.
(6) alegrèndusi = allegrèndusi : en se réjouissant.
(7) zarzitura : reprise (de zarzì : repriser )
(8) a cusgera [kuʒ'era] : ouvrage de couture.
(9) chere [k'erɛ] : demander (p.p. chersu [k'ersu])
(10) u risparu : le souci d'économie.
(11) a fanga : la boue épaisse.
(12) appiccicà : coller, poisser.
(13) prienzosu : paresseux.

A ssi detti l'omu di Dìu si sente quasi scappà u tappu 1 è, in punta, di u pede dirittu, li si pare d'avè un furmiculaghju 2 di cuderzule 3. Ma u Signore u ritene à tempu, è li face ancu ingolle 4 a ghjastemuccia chì, sempre prontu in tale circunstanze, un diavulottu l'avìa messu sott'à a lingua.
"Ai ancu ragiò ", cunvene dunque. È, dopu prontu, si ne và à dì a so messa. Ma strada facendu si dice in pettu 5 : "Aspetta à ùn vultà, o Marietta meia, chì m'ai da cascà".
Dopu avè manghjatu è betu, ùn vede l'ora u sgiò curatu di ghjunghje in presbiteriu, è stinza 6 u passu per sse strette. Un'arrechja li fisca : hè segnu chì u Supranu l'hà da parlà. Cù u ditu mìgnulu a si stappa 7 è : "Chì ci hè torna o Signore ?" dice, quasi stizzosu 8, dubitèndusi 9 di ciò chì ghjustamente ci hè.

(1) scappà u tappu : sortir de ses gonds.
(2) furmiculaghju : fourmilière (la fourmi : a furmìcula).
(3) a cudèrzula = a cuderza : la fourmi noire et rouge qui vit sur les chênes-liège et pique très fort.
(4) ingolle [ing'ɔllɛ] : avaler.
(5) in pettu [p'ettu] : en son for intérieur.
(6) stinzà : étirer, allonger.
(7)
stappà = stuppà : déboucher.
(8) stizzosu : irrité.
(9) dubità : douter (u dùbitu : le doute)

"A socu 1 à ciò chè tù pensi " risponde a voce suprana. "Lascia corre u me figliolu. È sì t'aghju anzora 2 lagatu fà quandu t'escisti 3 di casa, ùn ne fà micca una funa è ùn piglià troppu piacè à i sèguiti, chì sarìa per tè peccatu maiò ". Ma u nostru curatu, infiacculatu 4 da u vinu generosu di u sgiò merre, si tappa 5 l'arrechje à dui mani.
"Entrìtemi in borsa o Signore ! Sta volta Marietta l'hà da sente, a lezzione ! Dopu faraghju penitenza sì vo vulete. " È ghjustu vede a serva chì stà aspittendu nant'à l'usciu, appughjata à u tilare 6. À l'aria pare bella scuntentìssima. È d'in fatti :
"O sgiò curatu, voi po sì chì e fate belle ! Vi ne site andatu cù a chjave di a cridenza 7 è ùn m'avete lagatu nunda per manghjà à meziornu. "
"T'aspettava custì " pensa u nostru sacerdore. È à alta voce : "Manghjà ? È chì bisognu di manghjà à meziornu n'avìa o cararella di mè, postu chì sta sera, à ora di cena, averisti avutu torna a fame ? " . È dinò in pettu : "O Signore, chì ne dite di què ? Ava, sì vo vulete sò prontu à favvi l'attu di cuntrizzione."

(1) socu : je sais. voir sapè.
(2) anzora [ants'ora] : tantôt, tout à l'heure.
(3) esce : sortir. voir crede. (passé simple)
(4) infiacculatu : flamboyant, rougeoyant.
(5) tappà : boucher.
(6) u tilare : le seuil, le chambranle.
(7) a cridenza : le garde-manger.

* (note de l'auteur) : u zincu : ancinu o tuttu ciò chì serve per azzingà. Ma s'impiega ancu per stappattura fatta da una punta, un spinzone, un prunu. Zingu vene da u germànicu "zink" (longubardu "zinka" : punta)

Valid HTML 4.01 Strict Valid CSS!